Fără patimă, despre pretinsa coaliție împotriva Stelei, pe care se tot bate monedă în ultima vreme. După meciul dinamoviștilor cu CFR-ul, anticipam chiar aici că nici Rapidul nu va face meciul vieții în Gruia. Nu mă bazam pe nici o „sursă din anturajul jucătorilor”, era doar un simplu exercițiu de empatie. Pentru cine ar fi trebuit să(-și) rupă picioarele rapidiștii la Cluj? Pentru Lovin?! Desigur, răspunsul „corect politic”, ar fi fost pentru ei înșiși, pentru demnitate, onoare și alte cuvinte care umflă pieptul. Curios, le aminteau chiar cei care se ascund pe sub masa verde, ca tot le place fotbaliștilor biliardul. Asta după ce Becali, conștient de darul său (poate chiar plăcerea!) de a stârni adversitate, plusează cu o nouă batjocură: voi fi de acord să rejoc meciul din Giulești, cu condiția să fiu deja campion… Adică Wenger a fost capabil să ceară necondiționat rejucarea unui meci câștigat pe teren de ai săi, pe când Becali ar accepta să rejoace numai dacă pentru el nu contează! După cum vedeți, încerc să disociez Steaua de Becali sau de acțiunile sale. Știu că de această identificare suferă cel mai mult adevărații suporteri steliști. Printre ei, și aceia care au afișat în Ghencea banner-ul prin care arătau că doresc să iasă campioni câștigând pe teren.
Revenind la rapidiști, sunt convins de o minima moralia, adică n-am fi văzut autogoluri sau hențuri în careu dacă jucătorii clujeni n-ar fi izbutit să bage pe bune mingea în ațe. Celălalt pol al „coaliției” este Dinamo. Orice ar urma să scriu eu în continuare, Dinamo nu are nevoie de motiv pentru a bate Steaua, la fel de valabilă fiind și reciproca. Nu puțini au fost cei care au zis că vestiarul s-a rupt atunci când dinamoviștii au acceptat banii lui Becali pentru a bate CFR-ul în sezonul trecut. De atunci nava alb-roșie a început să ia apă până când și-a aruncat cârmaciul peste bord, pentru a pluti apoi în derivă un campionat întreg. Iar toate astea pentru că Becali s-a apucat „să glumească” și să-i bage în gura suporterilor și a presei. După ce i-a convins să facă o măgărie, a început să se laude la cârciuma satului! Prin ignorarea legii mucles, Becali i-a stârnit împotriva sa pe dinamoviști, pentru care singura miză a sezonului a rămas să-i plătească polița „ciobanului”. Lucru vizibil și previzibil inclusiv în meciul cu CFR-ul. Dar, pentru că întotdeauna există și corupt și corupător, dacă s-au mânjit, dinamoviștii merită din plin chinul acestui campionat. Niște bărbați adevărați îi spuneau lui Becali că îi doare undeva de banii lui, apoi intrau în teren și jucau pe bune cu Clujul. Dar iarăși ar fi fost vorba de demnitate și onoare, cuvintele alea care umflă pieptul, nu și portofelul.
Așadar, așa-zisa coaliție antiSteaua constă în antipatiile atrase de către Becali. Pe urmă, are efect de bumerang și această laudă deșănțată, Steaua este singura din România care merită, care face, care drege, Liga Campionilor interzisă ciorilor, câinilor, ungurilor etc… Ultimul care s-a adăugat pe lista „afectaților”, Iancu – patronul lui Poli, este genul care se bate cu pumnii în piept, de aceea înclin să cred că bravează în înverșunarea sa. Rămâne de văzut…