Monstrul din apartament

Televizorul din ograda casei noastre e la fel de nelipsit ca porcul. L-am așezat cu intestinul gros pe un tron, apoi i-am prins în venă o perfuzie, care conduce la o mulțime de canale cu știri, reportaje, meciuri de futbol, filme artistice și mătușile lor, cele documentare. Televizorul e stăpânul nostru, e un mic monstru care se hrănește cu timp prețios și cu nervi umani. Din când în când, reușește să fie cât de cât agreabil, dar în general e un ticălos care scurtează viața.
Se manifestă în principal seara, când fiecare dintre noi face aproape involuntar un tur al posturilor. Pe alea pe unde curg râuri cu sport, flăcăi și fete fugăresc mingi sau se crăcănează la bară. De Rareș Bogdan am tot vorbit, dar nici colegii de pe Antena 3 nu-s mai deștepți, chiar dacă au un alt spor pe gură și par mai apropiați de popor.
Pe fruntea lui Sabin Orcan de la B1 scrie SRI mare și citeț. Pe Realitatea TV, Sorin Roșca Stănescu ne dă lecții, că e pușcăriaș serios. Din planul doi, instrumentul dezacordat Cristoiu acompaniază melodii la modă, cu muzicuța aia a lui peltică. Dinescu apare și dispare meteoric, dar de el nu scapi. Dă din mâini și se agită, prezentând oale cu mâncare și țigani care zic la instrument. Când își cască gura Dinescu și guriștii lui, telespectatorii le pot admira mica stalactită prinsă de cerul gurii, numită în popor „omușor”.
Nici un manager al micului ecran nu pare să-și dea seama că avem nevoie de chipuri televizate noi, proaspete. Ca în filmele erotice, unde spectatorii se plictisesc de starlete mai rău ca de propriile lor neveste.
Ah, apropo! Că tot am vorbit în tableta anterioară despre româncuța aia fotomodeliță, care-și vinde valoroasa ei virginitate pe milioane de euro. Cer, în numele tuturor telespectatorilor români, ca partida ei inaugurală să fie televizată. Avem acest drept, la câtă publicitate i s-a făcut.