Ministrul Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi, afirmă, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că va alcătui în cel mai scurt timp un decalog pentru sport și unul pentru tineret, după ce a mai făcut câte un decalog pe line politică pentru Aninoasa, Petrila și Petroșani. Monica Ridzi spune că a fost înaintată propunerea pentru numirea în funcția de secretar de stat pe probleme de sport a fostului președinte al ANS, Octavian Bellu, aceasta urmând să se parafeze în foarte scurt timp.
Prezentăm integral interviul acordat agenției de presă MEDIAFAX de către ministrul Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi:
Reporter: Cum au fost primele zile în calitate de ministru al tineretului și sportului?
Monica Ridzi: Nu a fost ușor, este vorba de multe ore de muncă, pentru că a necesitat o reorganizare, pentru că avem niște priorități în plan guvernamental. Pe de altă parte, acest minister s-a înființat prin comasarea Autorității Naționale pentru Tineret, care avea în subordine două agenții, și a Agenției Naționale pentru Sport. Ori, am avut nevoie de puțin timp în plus față de alți colegi pentru a reuși să facem o structură organizatorică cu o organigramă funcțională. Dacă până în acest moment aveam trei direcții economice, acum va fi una singură, vă dau un singur exemplu. Dar, începând de astăzi, că a apărut Ordonanța de Guvern privind înființarea ministerului, putem să demarăm mult mai rapid următorii pași, putem să începem să angajăm începând din ziua de astăzi. Fac această precizare pentru cei care nu știu, că nefiind o hotarâre de Guvern și organigrama aferentă, fiind vorba de un minister nou înființat, acești pași nu puteau fi făcuți până acum. În paralel, am lucrat la construcția bugetului, lucru extrem de important, pentru că vrem să finalizăm cât mai repede acest aspect.
Rep.: S-a definitivat componența echipei de conducere?
M.R: Precum știți unul dintre secretarii de stat a fost numit, cel de la tineret, este vorba de Răzvan Bobeanu. Am înaintat propunerea și pentru domnul Octavian Bellu, încă nu a apărut numirea în Monitorul Oficial, cu siguranță acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp (n.r. – până la ora publicării interviului a fost oficializată numirea lui Bellu în această funcție). Nu am făcut însă propuneri pentru subsecretarul de stat și nici pentru alte poziții din organigramă. Și nu am angajat pe nimeni, nu am făcut nicio propunere, urmează ca aceste lucruri să le fac începând de astăzi.
Rep.: În programul politic pentru Petroșani ați alcătuit un decalog. Cum ar arăta decalogul pentru sport, dar cel pentru tineret?
M.R.: Știți că fiecare zonă are specificitatea ei, fiecare domeniu este unul specific, sunt și lucruri care pot fi comune dacă ne referim la chestiunile de aspect social, la sportul pentru toți, la sportul pentru persoanele cu handicap. Iată sunt și lucruri comune. Voi elabora în cel mai scurt timp un decalog atât pentru sport, cât și pentru zona de tineret. Prioritățile noastre din programul de guvernare sunt cunoscute, dar voi elabora cu siguranță și câte un decalog pentru a ști cu exactitate ce vrem să facem și pe ce vrem să accentuăm, cel puțin acum la început de mandat.
Rep.: Ați afirmat că se poate conduce MTS-ul doar dacă ești un bun manager, fără să fi practicat sport de performanță. În acest context, ce calități credeți că ar trebui să aibă un fost sportiv de performanță ca să devină, spre exemplu, un bun ministru al apărării sau unul de externe.
M.R.: Precum știți, noi ne-am propus și prin programul de guvernare să asigurăm o dublă carieră sportivilor. Este foarte important ca sportivii de performanță să aibă posibilitatea ca, pe lângă ceea ce fac în perioada în care practică acest sport de performanță, imediat după, să aibă o continuitate, să nu fie o întrerupere și dimpotrivă să aibă o continuitate în ceea ce ei fac. Nu trebuie neapărat să fie implicați în același domeniu, în viața sportivă. Foarte mulți au devenit antrenori, dar e o vorbă care mie îmi place că «fiecare soldat are în raniță bastonul de mareșal» sau spusă altfel că fiecare sportiv are în rucsac cheia succesului. Cred că depinde foarte mult de fiecare dintre ei. Ați văzut și în alte state membre actori care s-au implicat ulterior în politică și au devenit guvernatori. Ați văzut foști sportivi care sunt implicați în politică. Eu nu văd nimic rău în acest sens, ci dimpotrivă, depinde foarte mult de ceea ce își dorește fiecare și cred că, până la urmă, politica este și o vocație pe care o ai sau nu o ai. Fiecare, la început de drum, se axează pe anumite aspecte. Sunt foști avocați care sunt oameni politici de performanță în acest moment. Cred că fiecare om politic a performat într-un domeniu la început. Mă rog, nu putem spune că există o asemănare între oamenii politici din România sau din alte state membre. La fel, cum și sportivii de astăzi cred că pot fi implicați într-un alt domeniu, contează foarte mult ceea ce își dorește fiecare și ce aptitudini are până la urmă.
Rep.: Cum credeți că se poate rezolva problema bazelor sportive din țară în contextul în care numai în București, din 1990 și până astăzi, peste 40 de arene au căpătat o altă destinație decât cea sportivă?
M.R.: După cum știți, a fost o perioadă, în care, din păcate, acest lucru nu îl putem nega, a fost un vid legislativ, când s-au pierdut anumite baze sportive. În acest moment, acest lucru este reglementat. Într-adevăr, sunt multe lucruri de făcut în acest sens și, în primul rând, armonizarea legislației, s-au făcut multe modificări la legea sportului. Se impune o armonizare a legislației în domeniu, atât în România, cât și o armonizare cu legislația internațională. Este foarte important să avem o bună colaborare și cu comunitățile locale, pentru că foarte multe baze sportive aparțin de consiliile locale, consiliile județene sau construcțiile sunt ale noastre și terenurile ale lor. Suntem în plin proces de reevaluare a patrimoniului, avem un Registru al Bazelor Sportive. Sunt pași pe care i-am făcut și pe care îi vom continua, deoarece, pentru noi, aceste baze sportive constituie o prioritate. Este important ca sportivii să se poată pregăti în cele mai bune condiții. Ne-am propus să putem finaliza anumite investiții care au fost începute și pentru care sunt necesare sume mici în acest moment până la finalizarea efectivă și darea în folosință a anumitor baze sportive.
Rep.: Cunoașteți situația programei școlare, unde la clasele I-VIII se fac doar două ore de sport pe săptămână, iar la clasele IX-XII se face doar una. Ce intenționați să faceți în această situație pentru a rezolva și reglementarea Parlamentului UE care specifică minimum trei ore de sport pe săptămână?
M.R.: Aici va trebui să avem o colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Deja avem, prin fostul ANS, un parteneriat cu COSR și cu Ministerul Educației. Pot să vă spun că în PE am fost raportor pe mai multe rapoarte care vizează sportul și tineretul, ultimul fiind „Rolul sportului în educație”, prin care am sugerat, am impus chiar, pentru că acest raport a fost votat, să fie minim trei ore de educație fizică în toate școlile UE. Sunt și state membre care au prevăzute mai multe ore în programa școlară. Îmi doresc acest lucru pentru că sportul este strâns legat de zona sănătății. Va trebui să încercăm să-i încurajăm pe tineri să practice un sport, să-i încurajăm pe părinți să nu-i mai scutească pe copii și să înțelegem că în România, din păcate, statistica este îngrijorătoare, sunt foarte puțini copii, tineri și adulți care practică sportul. Îmi doresc să încurajez sportul de masă și cred că prin introducerea unui număr de minim trei ore de educație fizică în școli, este un prim pas în acest sens. În plus, dacă încurajăm sportul de masă, putem spune că avem o perspectivă mult mai bună în privința sportului de performanță, fiind o bună bază de selecție. Cu cât sunt mai mulți tineri care practică sportul, cu atât avem și posibilitatea să lărgim baza de selecție. Vorbeam recent cu Gabriela Szabo, care mi-a spus că a fost selectată de la un cros școlar. Cred că ar trebui să încercăm să reînviem anumite competiții între școli. Va fi unul dintre proiectele mele.
Rep.: Ce demersuri va întreprinde MTS pentru a combate și preveni violența la competițiile sportive?
M.R.: În acest sens există deja o lege care prevede combaterea violenței pe stadioane. Sunt anumite comisii de specialitate care analizează fiecare caz în parte. Federațiile sportive au și ele comisii și sesizează și în plus se ocupă cu maximă rigurozitate de fiecare caz în parte. Sper că îl vom putea îmbunătăți prin îmbunătățirea legislației, pentru că asta ne-am dorit, să reușim să avem o legislație în zona sportului și a domeniilor conexe, care să ne permită să diminuăm violența în sport.
Rep.: Un predecesor al dumneavoastră, Sorin Stănescu, a inițiat controale privind legalitatea înființării FRF și a modului cum această federație a gestionat fondurile primie de la stat în perioada 1990-1997. Veți continua aceste controale?
M.R.: În primul rând, trebuie precizat că justiția s-a pronunțat deja pe acel caz. În al doilea rând, în acest moment, FRF nu primește bani de la bugetul de stat. Noi, MTS, avem dreptul, conform legislației în vigoare, să efectuăm controale la acele instituții care primesc subvenții din partea noastră. În acest moment, nu avem un cadrul legislativ care să ne permită să efectuăm controale la FRF.
Rep.: Cum credeți că se poate rezolva problema bugetului pentru sport, a salariilor antrenorilor și sponsorizarea competițiilor sportive?
M.R.: Aici se impun mai multe precizări. În primul rând, s-a creat falsa impresie că singurii bani de care sportul beneficiază sunt aceia care sunt în administrarea MTS. Nu este așa, noi ca minister avem o sumă de bani pe care o acordăm, pe de o parte federațiilor sportive pe baza unui program competițional foarte bine pus la punct. Asta îmi doresc și în acest an, să reușim în acest context al crizei economice să nu afectăm deloc pregătirea sportivilor. Încă nu am avut o discuție în acest sens, urmează ca în perioada următoare să mă întâlnesc cu toate federațiile. Vineri, voi avea o întâlnire cu membrii Comitetului Executiv al COSR. Urmează să avem discuții cu privire la bugetul pe care îl va primi fiecare federație în parte. Nu vreau să afectăm pregătirea sportivilor. Vreau, în egală măsură, să putem finaliza anumite investiții pe care le-am început. Dar trebuie precizate următoarele aspecte: sportul nu beneficiază doar de sume prin MTS. Vă dau câteva exemple: Ministerul Educației finanțează și latura sportivă prin cluburile sportive școlare, Ministerul Administrației și Internelor prin departamentele de specialitate, Consiliile Locale și județene care sprijină cluburile sportive din subordine. Dacă ar fi să facem o evaluare, banii care sunt destinați sportului sunt mult mai mulți.
Rep.: De obicei reprezentantele sexului frumos înregistrează mai puține accidentări decât băieții. Ba chiar și la capitolul rezultate sportive internaționale au mult mai succes. De ce credeți că se întâmplă asta?
M.R.: E o întrebare interesantă. E greu de spus, dar aș putea spune că fetele sunt puțin mai tenace uneori decât băieții. Poate fetele noastre sunt mai talentate decât cele cu care concurează, poate este vorba de ambiția care le caracterizează. Eu nu vreau să-i critic pe băieți, dimpotrivă, să-i încurajez, m-aș bucura să fie o competiție între fete și băieți din punct de vedere al obținerii de medalii. Îmi doresc foarte mult ca sportivii români să obțină la fel de multe medalii ca acum câțiva ani de zile. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat la ultimele Jocuri Olimpice. Tocmai de aceea acest prim an din ciclul olimpic este unul extrem de important pentru noi. Vreau să creștem baza de selecție, un sportiv de performanță nu se pregătește într-un an de zile. Vreau să încurajez atât fetele, cât și băieții, să-și dorească să obțină o medalie. Ei sunt modele pentru alți tineri și este important să avem aceste modele. Îmi doresc să pot atrage, în anumite proiecte ale ministerului, foști sportivi de performanță. Deja am vorbit cu Gabriela Szabo și vreau să o implic în proiecte. Cred că prin dezvoltarea sportului de masă putem să dezvoltăm sportul de performanță și este unul dintre proiectele pe care vreau să-l dezvolt în foarte scurt timp.
Rep.: Ce proiecte aveți pentru accesarea fondurilor europene destinate sportului de performanță?
M.R.: Am declarat încă de la începutul mandatului că o prioritate pentru mine o va constitui accesarea fondurilor europene. Este foarte important să putem beneficia de toate avantajele pe care ni le oferă aderarea la UE. Eu am fost implicată chiar în Comisia de Buget a PE. Am expertiză în acest domeniu și, împreună cu echipa din minister, sunt convinsă că vom putea accesa toate fondurile destinate sportului și nu sunt puține. Pe unele nu le putem accesa direct, ci doar prin consiliile locale, județene. De aceea este important să avem un parteneriat cu administrația publică locală. Voi dori să am o întâlnire și cu asociația municipiilor și asociația orașelor din România. Va trebui să putem colabora în acest sens și sunt convinsă că vom face pași în direcția accesării și gestionării cu maximă eficiență a acestor fonduri, care sunt extrem de utile, în contextul în care ne confruntăm cu o criză economică în România. Nu putem să nu beneficiem întâi de avantajele pe care ni le conferă aderarea. Sunt peste 32 de miliarde de euro care trebuie să ajungă în România pe diverse paliere, începând de la infrastructură și până la sport. Trebuie să încercăm să facem mai rapid pași în acest sens, pentru că altfel riscăm să ni se diminueze în viitor sumele care ne sunt alocate.
Rep.: Cum se va implica ministerul în problemele cu care se confruntă tinerii astăzi?
M.R.: Sunt mai multe aspecte care trebuie luate în considerare și sunt foarte multe lucruri de spus, o să punctez doar câteva dintre ele. În primul rând va trebui să facem o evaluare foarte clară, o diagnoză a stării actuale, o evaluare a problemelor cu care tinerii se confruntă. Există mai multe cercetări, am creat mai multe direcții care, în primul rând, se vor ocupa de dezvoltarea unor programe și proiecte pentru tineri din toate punctele de vedere. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, dezvoltarea anumitor programe și proiecte prin care să se poate integra pe piața muncii cât mai ușor. Sunt aspecte legate de ONG-uri și modul în care aceste ONG-uri pot sau nu, ONG-uri care au o strictă legătură cu activitatea de tineret. Vreau să am o foarte bună colaborare cu aceste ONG-uri, pentru că foarte multe fonduri europene pot fi accesate doar de ONG-uri, aproximativ 10 la sută din totalul fondurilor europene care ne sunt destinate. Vreau să am, prin ministerul nou creat, posibilitatea să le asigur consilierea în domeniu. Avem niște centre de tineret care trebuie să existe, să se dezvolte și tinerii să poată primi consiliere. Este chiar o lege pe care eu am propus-o cât eram deputat în Parlamentul României în 2005. Am propus această lege de înființare a centrelor de consiliere pentru tineri. Deja s-a decis înființarea unui număr de 10 centre de consiliere extrem de importante, având în vedere că în momentul în care tinerii ies de pe băncile școlii, ei se confruntă cu trei probleme majore: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuințe și sunt probleme legate de întemeierea unei familii. Mulți nu cunosc legislația în anumite domenii și ei trebuie consiliați pentru a se putea integra foarte rapid. Nu în ultimul rând, problema locativă pentru tineri va trebui rezolvată cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, este ministerul care se va ocupa de acest aspect, prin care vom încerca să le asigurăm tinerilor aflați la început de drum un spațiu locativ până când ei își vor putea rezolva această problemă. Sunt multe lucruri de spus, am subliniat doar câteva aspecte, pentru că pe zona de tineret am așteptări foarte mari. Și pe zona de sport se face mult mai multe. Aici este o activitate specifică, aici îmi doresc să putem ajunge la performanța care a existat cândva. Pe zona de tineret, aș vrea să pot aduce la aceeași masă reprezentanții studenților, ai ONG-urilor ca să putem lucra ca o echipă. Bine, este valabil și pentru sport dacă vorbim de relația cu diverse cluburi sportive sau federații. Îmi doresc ca acest minister nou înființat să fie o șansă atât pentru sport, cât și pentru zona de tineret, să putem face mai mult.
