”Monica Lovinescu ne-a lăsat o moștenire importantă, aceea de a nu se întâmpla vreodată ca memoria să nu aibă viitor”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) aduce în atenția publicului un eveniment deosebit, dedicat criticului literar Monica Lovinescu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea sa. Sub denumirea „Monica Lovinescu – Centenarul nașterii”, seria de manifestări a început joi, 16 noiembrie, la Fălticeni, și continuă până duminică, 19 noiembrie.
Fiind un proiect al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru, președintele IICCMER, a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări, după ce ne-a mărturisit că este o încântare să revadă orașul în care s-a format până la momentul studiilor universitare.
Rep.Domnule președinte, se întâmplă în mandatul dvs. acest eveniment, iar institutul pe care îl coordonați a inițiat acest proiect „Monica Lovinescu – Centenarul Nașterii (1923-2023)”. Dincolo de faptul că Monica Lovinescu a fost o voce a speranței în întunericul totalitar comunist, care sunt valorile care au dus la marcarea acestui eveniment?
Prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru:În primul rând, valoarea democrației este o chestiune de fiecare zi și pe care trebuie să o aducem în permanență în atenția publicului, cu atât mai mult cu cât Monica Lovinescu însăși s-a luptat foarte mult cu dictatura comunistă, mama ei a murit în temnițele comuniste și ne-a lăsat o moștenire importantă, aceea de a nu se întâmpla vreodată ca memoria să nu aibă viitor. Spunea ea în unul din jurnalele sale: «Nu știu dacă memoria va avea viitor», or noi trebuie să ne asigurăm că această zicere, cumva testamentară, va fi împlinită în sensul în care să memorializăm, să ținem minte, încât trecutul nefast al României dintre 1947 și 1989 să nu se repete vreodată. Monica Lovinescu este un model de demnitate și un model al libertății asumate prin cuvânt, un cuvânt care s-a auzit vreme de 30 de ani la Radio Europa Liberă, așa cum bine ați spus, în bezna totalitară, fiind o rază de speranță. Între 1961 și 1991, cât ea și-a susținut emisiunea la microfonul Europei Libere. De asemenea, dați-vă seama că potrivit statisticilor și documentelor istorice, ea vorbea pentru 10 milioane de români, ceea ce este extraordinar. Să reprezinți 10 milioane de români care sperau că dictatura se va sfârși, și, har Domnului, s-a sfârșit în 1989, moment din care a început procesul nostru de democratizare la care Monica Lovinescu a contribuit prin publicarea jurnalelor sale, prin publicarea cărților, prin vizitele pe care le-a făcut, inclusiv la Fălticeni, în 1993, și iarăși locul în care știm astăzi își doarme somnul de veci alături de soțul său, nu mai puțin importantul opozant anticomunist Virgil Ierunca.
Rep.Relația acestei personalități cu mediul european este marcată de activitatea pe care Monica Lovinescu a desfășurat-o la Paris în calitate de jurnalistă. Prin intermediul lucrărilor sale și al activității desfășurate la Radio Europa Liberă, Monica Lovinescu a încercat să demaște și să prezinte întregii Europe realitățile și atrocitățile regimului comunist din România. Ce a reușit ea să transmită prin vocea din exil?
Prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru:Monica Lovinescu pleacă la Paris cu o bursă, în 1947, și se decide să rămână acolo. Urmare a acestei decizii pe care trebuie să o luăm în contextul istoric dat, mama sa, din nefericire, este arestată, anchetată de securitate și întemnițată vreme de 18 ani, până la decesul său, și asta lasă în mod evident o amprentă asupra destinului Monicăi Lovinescu, care a fost practic, așa cum bine spunea într-un interviu recent Horia Roman Patapievici, un soi de diapazon pentru orchestră, adică ea a dat mereu tonul luptei împotriva comunismului, a dictaturii scelerate a lui Dej, ulterior a lui Nicolae Ceaușescu și a reușit să transmită vibrațiile libertății pe care încerca să o împărtășească, picătură cu picătură, românilor aflați acasă, în această temniță generală care era România între 1947 și 1989.
Totodată, ea a fost și un important critic literar și aici, evident, legătura este una genetică, vine în descendența marelui critic literar, fălticeneanul Eugen Lovinescu, și-a petrecut vacanțele copilăriei și adolescenței aici, deci toate acestea le-a luat cu sine la Paris și a avut un rol important spre lumea occidentală, în sensul în care a reușit să coaguleze energiile exilului românesc în jurul său și al soțului său, Virgil Ierunca, acel mic apartament pe care îl aveau la Paris și care astăzi găzduiește bursieri «Monica Lovinescu, Virgil Ierunca», un program al Ministerului Afacerilor Externe. Va fi o bucurie când, la una din dezbaterile pe care le vom avea aici, la Fălticeni, bursiera 2023-2024, Adelina Bocancea, va fi în direct cu noi prin mijloacele tehnologiei contemporane.
Rep.Regimul comunist a luat măsuri împotriva acțiunilor desfășurate de Monica Lovinescu la Paris, astfel că s-a încercat marginalizarea, combaterea și organizarea unor campanii de presă ostile la adresa acesteia și a soțului ei. În prima transmisiune la Europa Liberă, Monica Lovinescu a arătat că din cauza regimului comunist, scriitorilor le sunt oprimate gândirea și exprimarea liberă, fiind încurajați să abordeze teme socialiste. Cum trebuie privite aceste lucruri pentru ca nu cumva vreodată ele să se mai repete?
Prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru:Discutam cu doamna Mioara Anton, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, despre faptul că cel puțin Nicolae Ceaușescu a avut mai multe întâlniri cu scriitorii decât a avut cu tehnicienii, inginerii, economiștii. Era foarte atent și avea și un complex de inferioritate din acest punct de vedere, era foarte atent să transmită indicații prețioase, așa cum a făcut și în 1971, cu Tezele din iulie, încât realitatea socialistă să fie reflectată în operele acestora, ceea ce automat însemna cenzură, după cum însemna un control total asupra scriiturii. Evident că Monica Lovinescu nu s-a putut împăca cu acest lucru, iar în obsedantul deceniu, anii ’50, realismul socialist a fost o marcă a dictaturii dejiste pe care, de asemenea, Monica Lovinescu a combătut-o. Într-adevăr a devenit pentru Securitate o țintă, securitatea numea Radio Europa Liberă «Melița», iar pe Monica Lovinescu, și asta vom aduce în atenția publicului fălticenean în aceste zile și apoi vom itinera în țară o expoziție «Securitatea o numea ”Cobra”». Acesta era supranumele dat Monicăi Lovinescu de Securitate. Vom vedea acolo că au existat atentate la adresa Europei Libere, și despre asta va vorbi Liviu Tofan, jurnalist, fost director-adjunct al postului Radio Europa Liberă, care vorbește despre asta în cartea pe care o lansăm la Fălticeni, „Ne-au ținut în viață”. Totodată au încercat atentate și la adresa Monicăi Lovinescu la directa comandă a lui Nicolae Ceaușescu, care spunea, citez cu aproximație, «rupeți-i o mână, un picior, dar rupeți-i gura să nu mai poată vorbi niciodată». Este tulburător să vezi această insanitate mentală a unui dictator care efectiv simțea că pierde lupta, având tot controlul asupra societății și asupra statului român, cu microfonul, cuvintele pe care le rostea la microfon Monica Lovinescu, astfel încât, în 1977, a fost organizat un atentat la viața Monicăi Lovinescu, au fost angajați de Securitate doi teroriști care au surprins-o în scara blocului și au agresat-o fizic încât a ajuns în spital. Cu toate acestea a reușit să supraviețuiască. Acest lucru se întâmpla pe 18 noiembrie 1977, deci cu o zi înainte de a-și serba aniversarea. Cu toate acestea nu au reușit să o oprească, slavă domnului a scăpat ca prin minune și povestește în jurnalul său de acel atentat și ulterior a revenit acolo unde îi era locul pentru a reaprinde speranța românilor și pentru a se lupta cu dictatura.
Rep.Evenimentul organizat de IICCMER în perioada 16-19 noiembrie la Fălticeni include o serie de conferințe, dezbateri, vernisaje și proiecții de film. Alături de dvs. sunt prezente la Fălticeni o serie de personalități ale culturii române. Cu cine vor interfera fălticenenii în aceste zile?
Prof. univ. dr. Florin Daniel Șandru:Noi venim în completarea unor manifestări care sunt organizate și de alte instituții, mai ales din zona societății civile și lucrul acesta este îmbucurător că se întâmplă în mai multe zone din țară, ca în anul Centenarului Monicăi Lovinescu să fie astfel de evenimente. Mă gândesc că la începutul lunii noiembrie, la Crușeț, în județul Gorj, la Craiova și la Târgu Jiu au fost astfel de evenimente sub titulatura „Zilele Monica Lovinescu” organizate de Uniunea Scriitorilor din România pentru că de acolo provine mama Monicăi Lovinescu, Ecaterina Bălăcioiu. Editura Humanitas și Fundația Humanitas Aqua Forte organizează o serie de evenimente la București, la Casa Mița Biciclista va fi o expoziție foarte importantă și interesantă și duminică, 19 noiembrie, la Ateneul Român va fi Gala Centenarului Monica Lovinescu, și ne bucurăm că două dintre cărțile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc sunt nominalizate pe lista scurtă de a fi premiate în cadrul acestei gale.
Nu știu dacă regret sau nu că nu voi fi la Ateneul Român, însă voi fi la Fălticeni, chiar de ziua Monicăi Lovinescu, când o vom comemora la Cimitirul Grădini și când vom putea viziona un film care duce cumva mai departe vocația sa anticomunistă, și anume filmul recent lansat, «Libertate», al regizorului Tudor Giurgiu.
Revenind la evenimentele de la Fălticeni, vorbim despre 15 astfel de manifestări în doar patru zile și ne-am bucura să avem în sensul acesta susținerea autorităților locale, a Consiliului Județean, a Bibliotecii Municipale „Eugen Lovinescu”, care arată extraordinar și care va găzdui una din cele trei expoziții ale noastre. Vom avea patru proiecții de filme, două documentare și două artistice, este vorba despre „Război pe calea undelor”, un film al lui Alexandru Solomon, foarte bine documentat, realizat în anul 2006 și care trebuie văzut pentru că spune istoria acestui post de radio pe redacția română. Un al doilea film documentar care va fi difuzat la Casa de Cultură Fălticeni este „Cazul inginerului Gheorghe Ursu”, un caz care recent a captat atenția publică din cauza motivării absurde din punct de vedere istoric pe care au făcut-o judecătorii care au citat la Înalta Carte de Casație și Justiție pe torționarii care l-au omorât pe Gheorghe Ursu în beciurile Miliției din București. Avem și două filme artistice, „Metronom”, lansat în acest an și îl vom avea prezent la Fălticeni pe actorul principal al filmului, Vlad Ivanov, și filmul pe care l-am pomenit deja, „Libertate”, regizorul Tudor Giurgiu fiind prezent în acest minunat târg moldav înghemuit între dealuri galbene de lut, așa cum îmi palce mie să spun.
Vom avea trei conferințe «de colecție» sperăm noi. Joi seara, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, fost ambasador UNESCO, actualmente directorul Bibliotecii Naționale a României, vineri dimineața va fi Liviu Tofan cu o conferință și sâmbătă îl vom avea pe Excelența Sa Emil Hurezeanu, ambasador al României în Austria.
De asemenea, vor fi două dezbateri și va fi alături de noi scriitoarea Doina Jela, și mă bucur extraordinar pentru că a fost omul cel mai apropiat în ultimii ani de viață a Monicăi Lovinescu și cu siguranță are foarte multe să ne povestească, dar și alte personalități din Iași, București, sociologi, istorici, politologi care vor rememora rolul jucat de Monica Lovinescu și trei expoziții: cea despre care am amintit, expoziția „Rezistenții”, realizată de Muzeul Național Cotroceni, despre rezistenți, despre opozanți și dizidenții din perioada comunistă. O altă expoziție vernisată în Holul de marmură al Colegiului ”Nicu Gane”, ”Un timp al nostru – Monica Lovinescu” a artistei cu origini fălticenene Andreea Pricop, profesoară la Universitatea ”George Enescu” din Iași.
Ne dorim ca la eveniment să fie foarte mulți tineri, vom avea și un concurs de eseuri pentru elevi și vom premia câștigătorii duminică, încât sunt întrunite toate condițiile, prin mijlocirea și parteneriatele pe care le avem, încât această serie de evenimente să iasă așa cum ne așteptăm.
Rep.Vă mulțumesc!
Așadar, evenimentul de la Fălticeni va aduce în prim-plan figura Monicăi Lovinescu și contribuția sa la rezistența anticomunistă, oferind publicului o perspectivă bogată asupra istoriei și culturii românești într-o perioadă tumultoasă. IICCMER îi invită pe toți cei interesați să participe și să aducă un omagiu unei personalități excepționale care a marcat profund istoria României.