Fosta deputată Mona Muscă este urmărită penal de Parchetul instanței supreme, pentru că a declarat în fals că nu a făcut poliție politică, însă Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor a constatat contrariul, iar Curtea de Apel București a validat votul acestuia.
Procurori ai Secției de Urmărire Penală și Criminalistică au dispus, la data de 14 august, începerea urmăririi penale față de Muscă Monica Octavia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 din Codul Penal.
„Infracțiunea reținută constă în aceea că, în calitate de deputat în Parlamentul României, a completat, la data de 23.03.2006, declarația pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent ori colaborator al poliției politice comuniste, în sensul că nu a fost agent sau colaborator al poliției politice, această declarație nefiind corespunzătoare adevărului și producând consecințe juridice până în luna martie 2007, când susnumitei i-a încetat calitatea de deputat în Parlamentul României”, informează Ministerul Public.
În 25 august, fostul deputat Mona Muscă anunța că nu va candida la alegerile parlamentare nici sub sigla vreunui partid politic, nici ca independent, deoarece și-a pierdut încrederea în modul în care funcționează unele instituții.
Muscă a demisionat din Parlament în 7 martie 2007, după ce un complet de judecată al Curții de Apel București i-a respins contestația la decizia CNSAS conform căreia a făcut poliție politică, apreciind că fostul deputat a fost angajat al Securității.
Mona Muscă s-a retras din PLD și din Camera Deputaților, după ce Colegiul CNSAS a dat un verdict de colaborare a acesteia cu Securitatea, iar contestația ei a fost respinsă de instanța de judecată.
Între timp, Curtea Constituțională a decis, în 31 ianuarie, că Legea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) este neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan Voiculescu – CNSAS.
După verdictul de colaborare cu Securitatea, CNSAS a făcut plângere împotriva lui Muscă la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În 9 august 2006, pe atunci deputat PNL, Mona Muscă s-a prezentat, la sediul CNSAS, pentru a-și vedea dosarul, ea declarând presei că nu a făcut „nici măcar o secundă” poliție politică. Venirea ei la CNSAS survenea apariției în presă a unui articol referitor la faptul că Muscă a colaborat cu Securitatea, având nume de cod „Eva”.
După două zile, în 11 august 2006, Mona Muscă a recunoscut public faptul că a semnat un angajament cu fosta Securitate, fiind racolată în martie 1977 și având numele de cod „Dana”.
„Eram responsabilă pentru siguranța studenților și față de siguranța României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu”, explica Muscă.
„În 1977, după ce mi-am dat definitivatul, am luat un post la studenții străini, din Timișoara. Imediat după angajare, după o discuție cu prodecanul, la părinții mei, la Timișoara, a venit un domn care spunea că se ocupă de problemele studenților străini”, a spus Muscă.
Ea preciza că, acel „domn” se numește Eugen Lăcătiș și i-a cerut să semneze un angajament – despre care i s-a spus că era semnat de fiecare dintre profesori – privind furnizarea de note scrise referitoare la situația, problemele și eventualele atitudini inamicale față de România ale studenților străini care învățau limba română la Timișoara, în anul pregătitor dinainte de începerea studiilor propriu-zise.
Muscă spunea că nu a ezitat să semneze acest angajament, pentru că a crezut că servește, pe de o parte, intereselor de securitate ale României, iar, pe de altă parte, siguranței studenților străini din Universtitate.
„Mi s-a spus: «Dumneavoastră aveți o responsabilitate față de studenții străini, pentru că ei își transferă uneori conflictele din țările lor de origine, și există și aici oameni care îi stimulează, astfel că viața lor este câteodată în pericol»”, arăta Muscă, explicând de ce a semnat acel angajament.
Deputatul a menționat că Lăcătiș a avertizat-o și asupra faptului că unii spioni și agenți străini pot intra în România „pe această cale”, „ca studenți”.
Mona Muscă a mai spus că i s-a cerut să semneze eventualele note informative cu numele de cod „Dana”.
Muscă sublinia faptul că nu a dat note scrise către Securitate și că, după un an de la semnarea angajamentului, deși Lăcătiș propusese șefilor lui continuarea colaborării cu ea, s-a decis întreruperea angajamentului.
Primul dosar referitor la Muscă cuprindea o listă de 15 materiale informative care ar fi fost furnizate de sursa „Dana” la Securitate, între 8 septembrie 1977 și 13 octombrie 1978.
Muscă explica, însă, că ea nu a depus materiale informative scrise și semnate și că, probabil, ofițerul Lăcătiș a transformat în note informative și i-a atribuit caracterizările pe care, ca orice profesor, le făcea studenților, în scris, la finele fiecărui an.
„Este probabil ca și din discuțiile pe care le aveam în cancelarie, referitoare la studenți și la posibilelele conflicte dintre aceștia, să se fi transformat în note informative, care mi se atribuiau”, susținea Muscă. Ea a subliniat că în dosarele de la CNSAS există doar o listă cu notele informative, iar nu notele informative propriu-zise.
Muscă mai explica, totodată, că și-a însușit demersul de asigurare a securității studenților străini și chiar a contribuit la prevenirea sau dezamorsarea unor conflicte între aceștia. Ea s-a referit la conflicte între studenți greci și ciprioți, iranieni și irakieni și la problema unui student care avea afecțiuni afective și psihice.
Deputatul sublinia, însă, că atitudinea ei, discuțiile pe care le purta și informațiile pe care le transmitea oral către prorectorul Universității referitoare la studenți și la problemele acestora nu au avut „nici o secundă caracter de poliție politică”.
Muscă mai declara că în al doilea dosar se află informații ale Securității despre ea, despre familia sa, despre fostul ei soț și despre modul cum a fost abordată de organele Securității, inclusiv o copie a angajamentului semnat.
În acest al doilea dosar există note transmise de Lăcătiș către superiorii săi, în care sunt cuprinse informații de la apropiați ai Monei Muscă despre ea, despre activitatea și despre statutul ei. În răspunsurile primite de Lăcătiș de la superiorii lui referitoare la continuarea, după 1978, a colaborării cu sursa „Dana”, ofițerul este întrebat: „De ce nu vă preocupați pentru antrenarea informatoarei în culegerea de informații prezentând a avea posibilități certe pentru supravegherea studenților străini?”. Muscă spunea că, după ce Lăcătiș a primit acest răspuns, ea nu l-a mai văzut niciodată.
Întrebată dacă regretă faptul că a semnat acest angajament, Muscă a spus că nu regretă și că nu este nimic anormal, pentru că era vorba despre siguranța unor studenți pe teritoriul României și de protejarea intereselor țării.
Solicitată să precizeze de ce nu a anunțat despre acest angament până acum, în 16 ani de la Revoluție, Muscă a răspuns: „Nu mi s-a părut esențial, am crezut că este vorba de un angajament pe care toți profesorii care lucrau cu studenți străini îl semnau și l-am considerat ca pe un angajament de lucru în activitatea mea cu studenții”.
Curtea de Apel București va judeca, în 2 octombrie, cererea fostei deputate Monei Muscă de revizuire a hotărârii judecătorești prin care a fost declarată colaborator al fostei Securități.
Fostul deputat Mona Muscă a solicitat Curții de Apel București revizuirea hotărârii judecătorești prin care a fost declarată colaborator al fostei Securități, cerere introdusă după ce CNSAS a fost declarat neconstituțional.
