Moment binecuvântat la 500 de ani de la sfințirea unei biserici simbol

Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Noude la Suceava, vechea catedrală mitropolitană a Țării Moldovei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a organizat o serie bogată de manifestări liturgice și culturale dedicate acestei aniversări istorice.
Ctitorită de familia domnitoare a Mușatinilor, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost începută în anul 1514 de voievodul Bogdan al III-lea (1505-1517), fiul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), și finalizată de Ștefăniță Vodă cel Tânăr (1517-1527), fiul lui Bogdan, în anul 1522. Biserica a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, și a fost sfințită cu mâna Mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei, în ziua de 6 noiembrie 1522, după cum ne arată inscripția aflată deasupra ușii de intrare în pridvor.
Sanctuar de spiritualitate ortodoxă și operă de artă monumentală, biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava reprezintă, cu mici deosebiri, o copie a ctitoriei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamț.
Acest lăcaș sfânt a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei timp de 155 de ani, din anul 1522 până în anul 1677, când Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, a mutat reședința mitropolitană la Iași.
În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, de la vechea biserică Mirăuți din Suceava, unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în anul 1402, în noua biserică Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Astfel, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a devenit al doilea sfânt ocrotitor al acestui lăcaș, alături de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dar și ocrotitor al Sucevei și al întregii Moldove.
În anul 1686, moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au început o lungă pribegie în străinătate, când oștile regelui polonez Jan Sobieski, care după lupta contra turcilor trecea prin Moldova spre Polonia, l-au luat ca ostatic pe Mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei și cu moaștele Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie în străinătate, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (și în special a Episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autoritățile poloneze și austriece, fiind retrocedate în timpul împăratului Iosif al II-lea al Austriei (1780-1790).
De atunci, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost odorul cel mai de preț în biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Suceava, unde evlavia credincioșilor le cinstește după cuviință până în ziua de azi.
Evenimentul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este marcat anul acesta (2022) de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, printr-o serie de activități omagiale.
Astăzi, la încheierea manifestările dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, numite generic „Moștenirea Mușatină – istorie, credință cultură”, adresăm calde felicitări Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și tuturor organizatorilor, pentru bogata și frumoasa sărbătoare a aceste aniversări.
Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava să ocrotească această Catedrală și să ajute la restaurarea acestui valoros monument al artei și al spiritualității ortodoxe românești, un simbol al prezenței eternității în timp.
Cu multă prețuire și părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române