Moldova văzută de CIA

Un dialog global continuu pe www.cia.gov
Consultând experți nonguvernamentali din întreaga lume, Consiliul Național de Informații al SUA a dat publicității Raportul Proiectului 2020 (Lumea în 2020, Ed. Cartier, 2008), care este de fapt o schiță a viitorului global. Acesta este cel de al treilea raport declasificat pregătit de CNI (după Tendințe globale 2010 și Tendințe globale 2015) și care, prin implicare a peste o mie de specialiști și organizații, analizează viitorul pe termen lung, tendințele globale cheie de schimbare : demografia, resursele naturale și de mediu, știința și tehnologia, economia și globalizarea, guvernarea națională și internațională, conflictul viitor și rolul Statelor Unite. Setul complet al documentelor Proiectului 2020 se găsește pe pagina web a Consiliului Național de Informații www.cia.gov și reprezintă o veritabilă lucrare în desfășurare « util de consultat în această perioadă de mare aflux în lumea afacerilor » spune directorul Robert L. Hutchings, care acordă speranță paginii web interactive pentru dezvoltarea unui dialog global continuu, punând la dispoziție și legături de interes pentru specialiști și pentru publicul general.
Reținem din nenumăratele analize o problemă legată de interesele noastre românești : meditația asupra viitorului euroatlantic al Republicii Moldova. Pentru corecta tratare a problemei, se face distincție între conceptul de Balcani de Vest (având destinația certă de integrare în UE) și vecinătatea estică a UE (lipsită de certitudinea integrării). Este menționat populismul politicienilor care nu vor să-și piardă scaunele încurajând ceea ce este calea politică sigură de integrare a Republicii Moldova. Sunt menționate opiniile potrivit cărora NATO este singura opțiune de securitate a Moldovei, în contextul în care, ca și celelalte cazuri de țări estice integrate, integrarea NATO este pur și simplu parte a proiectului de integrare europeană.
Sărăcia Moldovei e incompatibilă cu neutralitatea
Raportul afirmă că « există 25% din populație care au o atitudine pozitivă față de Alianța NATO și circa 30% sunt nehotărâți în această chestiune », numai că nu se știe nimic despre motivațiile rezervei lor.
Raportul evidențiază argumentele financiare, sesizând că sărăcia locală nu poate fi compatibilă cu o atitudine de neutralitate față de Alianță, care este indispensabilă securității statale. Se oferă un exemplu de calcul privind cam cât de scump se plătește independența față de Alianță pentru a avea o apărare militară bună a țării. «Elveția și Suedia plătesc circa 3-6 miliarde de Euro la bugetul apărării , sumă pe care, fie și proporțional cu PIB-ul, Republica Moldova nu și-o poate permite ».
Argumentele economice ale raportului vin și ele cu promptitudine : « a fi sub umbrela NATO înseamnă nu doar garanții de securitate pentru respectivul stat- prin celebrul Articol 5 conform căruia atacul împotriva unui stat membru este un atac împotriva Alianței- ci și garanții pentru investițiile străine. » Pentru Republica Moldova, ocolită sistematic de investitori și în care banii occidentali preconizați să vină sunt bani politici, nu economici, adică bani direcționați politic și care singuri niciune și niciodată nu au pus în mișcare o economie, acest argument ar trebui serios regândit.
Interesante în raport sunt și argumentele militare. Moldova are trupe străine pe teritoriul său. Și nu din vina NATO. Despre NATO nici măcar nu s-a pomenit vreme de 15 ani, dar lucrurile nu au evoluat pozitiv pentru Republica Moldova. Dimpotriva ! Chișinăul a încasat atâtea umilințe și eșecuri în ceea ce s-a numit procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Astăzi a devenit limpede că Federația Rusă nu crede în lacrimile Republicii Moldova. Se pare că nici în cele ale Bruxelles-ului.
Rusia cere la orice nivel revanșa față de Occident
Soarta și deciziile Chișinăului sunt astăzi și mai mult îngreunate în condițiile războinice ale unei Rusii în care se cere « la orice nivel revanșa față de Occident » iar pe acest background orice retragere de trupe rusești este de neconceput.
Raportul emite cod roșu privind urgența proiectului “Moldova first approach”, chiar dacă abordarea Ukrainei pe aceeași direcție stagnează, dar tocmai din cauză că Proiectul Mării Negre nu trebuie abandonat de tot.
Basarabia este plasată astăzi într-o ambiguitate geopolitică de care au profitat din plin forțele de ocupație și deznaționalizare din Republica Moldova. Barometrul de Opinie Publică (vezo IMAS, IPP ; noiembrie 2007) indică limpede că Republica Moldova este astăzi la răscruce între Orient și Occident. Ruta de integrare în UE și NATO a Moldovei ca țară răsăriteană trece prin cei trei pași obligatorii : plasarea într-o geografie simbolică europeană, integrarea în NATO, integrarea în UE propriu-zisă.
Deocamdată, în intervalul 2008-2009 care este marcat de campanii electorale, Chișinăul oficial a declanșat atacuri după atacuri împotriva României, iar proiectul de campanie electorală al PCM pentru alegerile din 2009 se bazează pe sloganul « nimic cu România și totul împotriva ei !) PCM va frâna și pe această cale șansele de progres ale Moldovei și va continua să manipuleze și să învrăjbească populațiile românești de dreapta și din stânga Prutului. Șansa adevărată și în acest moment unică pentru Moldova este priza la proiectul « cu și prin România în spațiul euroatlantic », prin care – arată raportul Consiliului de Informații – « Chișinăul se poate folosi de România pentru a se cupla la spațiul european și a genera prosperitate în Republica Moldova ».
Încetarea activității BBC și Radio Europa Liberă, o pierdere imensă pentru Moldova
Pași mici dar siguri au început să se facă deja. Nu mai devreme de ieri, Bucureștiul a mai anunțat un eveniment : din 11 iulie, România trece la aplicarea deciziei la nivelul Uniunii Europene de a asigura libertatea tranzitului pe teritoriul României al cetățenilor Republicii Moldova care dispun de viză Schengen și care au drept de liberă ședere pe lungă durată în spațiile Schengen.
Anul 2009 va fi momentul cel mai propice din 1990 încoace când Moldova va trebui să se decidă cu adevărat asupra destinului ei european. « Măgarul lui Buridan, dubitativ și aparent inteligent, a sfârșit prin a muri de foame ».
Eu sunt, însă, rezervată. Încetarea activității BBC și Radio Europa Liberă, care au avut un rol important pe teritoriul Basarabiei în combaterea tendințelor de rusificare a populației moldovenești, este o pierdere serioasă pentru șansele democrației și pentru eforturile de integrare ale Moldovei în Europa civilizată.