Luni seară, echipele cu care simpatizez în acest sezon s-au întâlnit între ele. Două orașe între care se întinde o țară, Timișoara și Vaslui. După cum scriam cu mai mult timp în urmă, în sport sună cam socialist, mi-aș dori câte un trofeu pentru fiecare. Dacă o echipă începe să impună monopolul, îmi iese de la inimă. De exemplu, în Italia, în aproape două decenii de secetă am simpatizat cu Inter, acum sunt cu opoziția. La noi, Poli Timișoara și Vaslui n-au luat niciodată campionatul. Timișoara, ca oraș, a mai cunoscut bucuria triumfului în perioada fotbalului romantic, prin Chinezul și Ripensia, dar, până acum, nici o echipă din Moldova n-a cucerit vreodată titlul! Iar dacă nu acum, atunci când?!
Trebuie spus, Sabău s-a bucurat de un sprijin fără precedent în fotbalul nostru recent din partea patronului Iancu. Acum, după eșecul intern cu moldovenii, antrenorul timișorenilor și-a pus sec cenușă în cap. Cam puțin pentru suporterii bănățeni, care oricum nu-l prea aveau la inimă. Sunt meciuri care chiar nu trebuie pierdute, în ciuda oricărei greșeli de arbitraj sau a unui penalty ratat. Fapt este că bănățenii vor reintra în luptă doar dacă vor primi cele trei puncte la masa verde. Dincolo, celălalt patron și-a arătat opulența gândirii după eșecul cu Gloria Bistrița: „n-avem antrenor”! Urât porumbel, domnul Porumboiu…
În fine, după tot ce ați citit mai sus, să adăugăm că nici Cupa României nu a figurat vreodată în panoplia unei echipe din Moldova! Galațiul a avut cele mai multe tentative, prin diferite echipe, dar de fiecare dată a pierdut finala. Iar anul acesta, Vasluiul joacă semifinala cu FC Brașov, având de remontat acasă un 0-1 din meciul tur. Ce ar însemna un event al vasluienilor în anul acesta de grație? S-ar naște iar Alecsandri: Echipă nouă din Vaslui, Un lot nota 10, Un antrenor cum altul nu-i, Event 2010…
