Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, marți, sesizarea Ministerului Justiției în legătură cu propunerile de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv în ce privește procedura de promovare ca judecător la instanța supremă.
„Aplicarea actualei modalități de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), prevăzută de lege, a dovedit, cu prilejul concursului de promovare recent desfășurat, o serie de neajunsuri care se impun a fi eliminate pe viitor: concursul a ocupat o perioadă foarte mare de timp (peste șase luni), costul financiar ridicat, coroborat cu eficiența scăzută a procedurii (au promovat doar doi candidați, raportat la cele 26 de posturi vacante de judecător la ÎCCJ), numărul foarte mare de persoane implicate în organizarea concursului etc.”, arată, într-un comunicat, Biroul de presă al CSM.
Astfel, s-a propus reducerea la 40 de zile a termenului prevăzut de art. 52 alin. (2) din lege, în vederea asigurării unei mai mari celerități în desfășurarea procedurii de promovare în funcția de judecător la ICCJ, abrogarea textelor de lege care prevăd participarea la comisii a persoanelor care nu fac parte din sistemul judiciar, care nu au atribuții în formarea magistraților etc.
Totodată, s-a mai propus ca toate cele trei probe existente în actuala procedură să aibă o pondere în punctajul final, – inclusiv, deci, interviul – pe care îl vor obține candidații în cadrul concursului, iar fiecare dintre acestea să fie eliminatorie prin punctajul minim obligatoriu.
În privința probei interviului, s-a propus ca evaluarea integrității candidaților să se efectueze pe baza unui raport întocmit de Inspecția Judiciară, precum și a răspunsurilor primite de la candidați la întrebările puse de membrii Plenului CSM pe baza acestui raport, a sesizărilor și observațiilor opiniei publice referitoare la integritatea acestora, a datelor existente la dosarul profesional etc.
Dintre actualele probe de concurs, s-a propus eliminarea probei scrise teoretice, întrucât prin acest concurs este necesară o evaluare a candidaților sub aspectul experienței profesionale, reflectată în cazurile soluționate, nu prin prisma capacității de memorare și reproducere a teoriei.
În privința comisiilor de concurs prevăzute în actualul art. 52 indice 1, alin. (3), s-a propus ca membrii comisiilor să nu poată avea apartenență politică la data formării comisiilor.
