Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) a supus opiniei publice, pe site-ul instituției, o serie de proiecte legislative, printre care și unul de modificare a Legii apelor, vizând prevenirea și apărarea mai eficientă împotriva inundațiilor, informează Biroul de Presă al MMGA.
Dacă proictul va fi adoptat în forma propusă, vor fi interzise circulația auto pe diguri și pe baraje și tăierea pădurilor care protejează împotriva inundațiilor. Totodată, este prevăzută obligația de întreținere a podurilor și podețelor astfel încât, în cazul ploilor, apa să se poată scurge fără probleme.
Autoritățile trebuie să-și asigure materialele necesare și mijloacele de intervenție în cazul unor calamități naturale și să supravegheze exploatarea nisipului și a pietrișului din albiile râurilor. De asemenea, în noua formă, legea îi obligă pe agenții economici să se implice în acțiunile împotriva fenomenelor naturale periculoase.
De asemenea, noua lege prevede ca proprietarii ale căror terenuri agricole au fost inundate să fie despăgubiți din fondul de asigurări.
Nerespectarea prevederilor legislative menționate ar urma să fie sancționată cu amenzi cuprinse între o sută și 500 de milioane de lei vechi, iar poluarea apelor cu pesticide sau alte substanțe periculoase s-ar pedepsi cu închisoare de la unu la trei ani. Aceeași pedeapsă s-ar aplica și celor care fac lucrări de gospodărirea apelor fără să aibă autorizație.
Printr-un alt proiect supus dezbaterii publice, se înăspresc și normele de utilizare a acumulărilor piscicole sau de agrement, pentru a fi evitate efectele negative ale unor deversări ale acestora.
Proiectul de lege cuprinde și prevederi pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană.
Autorizarea de către primării a lucrărilor de construcție a unor gospodării și anexe în zonele inundabile, neefectuarea lucrărilor de amenajare a cursurilor mici de apă și de reparație a drumurilor județene și comunale, necurățarea șanțurilor de scurgere a apelor pluviale și starea precară a unor locuințe reprezintă motivele care au contribuit la importantele pagube produse în urma inundațiilor din iulie și august, se arată într-un raport prezentat Guvernului, la sfârșitul lunii august.
Printre cauzele care au favorizat înregistrarea acestor pagube sînt enumerate și nerespectarea unor prevederi ale planurilor de apărare locală împotriva inundațiilor și a fenomenelor meteorologice periculoase, realizarea de către localnici a unor punți și podețe improvizate, lipsa canalizării pentru preluarea apele fluviale, înfundarea canalizărilor stradale, lipsa de interes în domeniul protecției civile a unor primari și viceprimari și tăierea masivă a pădurilor.
Aversele de ploaie însoțite de descărcări electrice, căzute în lunile iulie și august în toate regiunile țării, au provocat pierderi de vieți omenești, inundarea unor terenuri agricole, întreruperea telecomunicațiilor și a circulației rutiere pe mai multe drumuri publice, poduri și podețe, precum și distrugerea unui număr important de gospodării.





