Modernizarea DN 17 îngroapă Bucovina în moloz

Sute de tone de moloz rezultat în urma lucrărilor de modernizare a DN 17 de la Suceava până la Poiana Stampei sunt depozitate necontrolat pe marginea drumului, creând un peisaj dezolant pentru toți cei care vizitează Bucovina.
Fără a ține cont de legislația de mediu, firmele care execută lucrările de modernizare a DN 17 aruncă pământul rezultat în urma săpăturilor realizate pentru lărgirea drumului în apropierea acestuia, molozul fiind „uitat” pe spațiile verzi luni întregi.
Această situație se întâlnește pe toate cele patru tronsoane pe care se lucrează, Suceava – Păltinoasa, Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc, Sadova – Iacobeni și Iacobeni – Poiana Stampei, constructorii lăsând în urma lor adevărați munți de pământ și material rezultat în urma decapărilor.
Panou cu prezentarea Bucovinei, îngropat în pământ Pentru orice turist care vizitează Suceava, la disconfortul creat de starea DN 17 se adaugă și peisajul dezolant de care are parte până la ieșirea din județ spre Bistrița-Năsăud.
Deși promovată ca o zonă turistică în care punctul „forte” este natura și peisajele, Bucovina a ajuns să fie împânzită de deșeurile aruncate de constructorii DN 17 pe marginea drumului. Astfel se face că până și panourile de promovare a Bucovinei au ajuns să fie îngropate în molozul aruncat de constructori.
Un astfel de caz se poate întâlni între Frasin și Vama, unde unul dintre puținele panouri de prezentare a Bucovinei care se află pe traseul spre Vatra Dornei este aproape acoperit de pământul rezultat în urma săpăturilor realizate de constructori.
Munți de moloz străjuiesc traseul spre Vatra Dornei Până a ajunge să admire munții Bucovinei, turiștii au posibilitatea să vadă, de mai aproape, piscurile munților de pământ aflați pe marginea drumului.
Astfel de peisaje pot fi admirate începând din Ilișești, ieșirea din Gura Humorului, Frasin, Molid, Mestecăniș sau Iacobeni, enumerând aici doar o parte din locațiile în care drumul este flancat de depozitele de deșeuri.
La ieșirea din Mestecăniș spre Vatra Dornei, de exemplu, pe partea stângă a drumului a fost improvizat un spațiu pe care constructorii au depozitat pământ și asfalt rezultat în urma lucrărilor realizate pe pasul Mestecăniș.
De altfel, spațiile verzi din apropierea drumului care traversează pasul Mestecăniș sunt împânzite de astfel de depozite, soluția cea mai ușoară aleasă de constructori fiind să arunce pământul direct printre copaci.
Mai mult, la intrarea în Iacobeni nepăsarea constructorului este mai mult decât evidentă, pământul rămas în urma lucrărilor de extindere a drumului fiind aruncat direct peste parapetul de siguranță, aproape de cursul unui pârâu.
Garda de Mediu Suceava va efectua controale pe tot traseul spre Poiana Stampei Comisarul șef al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, ne-a declarat că instituția pe care o conduce va efectua în perioada următoare verificări privind respectarea legislației de mediu de către constructori pe tot traseul de la Suceava până la Poiana Stampei.
De altfel, el a subliniat că la controalele efectuate până în prezent au fost constatate numeroase probleme pe linie de mediu la aceste lucrări, fiind aplicate amenzi atât constructorilor, cât și Companiei de Drumuri Naționale, beneficiarul investiției. „De multe ori, firmele care execută lucrările încearcă să se salveze spunând că vor ridica imediat aceste deșeuri. Însă în perioada imediat următoare vom intensifica verificările, pentru că atât cei care execută lucrările, cât și beneficiarul lor, trebuie să respecte legislația de mediu”, a declarat Harasim.
El a mai spus că în urma controalelor comisarii de mediu au constatat faptul că deșeurile din construcții, din asfalt, betoane și de lemn, nu au fost gestionate corespunzător, fiind abandonate pe marginea drumului.
De asemenea, pe tronsoanele de drum care nu au fost finalizate încă, cu toate că termenele de execuție au expirat, se mențin active toate sursele de poluare specifice activităților de construcții, respectiv terenuri decapate de strat vegetal, care generează pulberi, terenuri în pantă, care favorizează fenomenele de eroziune, suprafețe de teren pe care era iarbă și care sunt acoperite de materiale de construcții și echipamente, precum și emisii din noxe provenite de la utilajele și mașinile cu care se lucrează, la care se mai adaugă cele ale mașinilor oprite în trafic, pe durata executării lucrărilor.