Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva

Moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul sosesc astăzi la Iași



Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva: Moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul sosesc astăzi la Iași
Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva: Moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul sosesc astăzi la Iași

Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva din acest an, va fi adusă din Sfântul Munte Athos (Grecia) racla ce adăpostește mâna dreaptă a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Sfintele moaște vor ajunge pe Aeroportul Internațional din Iași astăzi, 9 octombrie, la ora 22:25.
Racla cu moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul va fi însoțită de o delegație din Grecia de la Mănăstirea ’Sf. Pavel’ din Sfântul Munte. Duminică, de la ora 19:00 va avea loc Pelerinajul ’Calea Sfinților’, când moaștele Sfintei Parascheva vor fi scoase în procesiune pe Str. ’Sf. Andrei’, Str. Palat, Biserica ’Sf. Nicolae’ – Domnesc. Aici, moaștele Ocrotitoarei Moldovei vor fi așteptate de cele ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, după care pelerinajul va continua pe Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Moaștele celor doi sfinți vor fi depuse pe esplanada din fața Catedralei mitropolitane din Iași, unde vor putea fi venerate de către pelerini.
Sfântul Maxim Mărturisitorul
Sf. Maxim (580-662) s-a născut în Constantinopol, într-o familie nobilă și a avut parte de o educație aleasă. Pe la anul 610 împăratul Eraclie l-a chemat la curte, încredințându-i slujba de prim secretar. Dar după trei ani a părăsit postul și a intrat în mănăstirea Chrysopolis de pe țărmul opus al Constantinopolului.
Pe la începutul anului 632 se găsea în Africa împrietenit cu monahul Sofronie, viitorul patriarh al Ierusalimului. Acesta începuse lupta împotriva noii erezii monotelite ce-și făcea apariția la orizont.
Patriarhul Serghie din Constantinopol împreună cu împăratul Eraclie au încercat să se împace cu ereticii monofiziți pe baza unui compromis care, lăsând pe al doilea plan problema celor două firi din Hristos, obliga cele două grupări – ortodoxă și monofizită – să admită o singură lucrare în El. La 633 s-a încheiat pactul formal, în acest sens, între ortodocși și monofiziți.
Monahul Sofronie a fost cel dintâi care a sesizat pericolul acestui compromis. Ajuns apoi Patriarh al Ierusalimului, a publicat o Epistolă Sinodală (643), în care face distincție clară între cele două lucrări în Hristos. În următorii patru ani a domnit o relativă liniște. Frământările au început cu putere abia în 638, când împăratul monotelit Eraclie a publicat așa-numita Ecthesis, Sfântul Maxim devine conducătorul acestei lupte. Între 642 – 645 el desfășoară în Africa o activitate intensă pentru întărirea episcopilor de acolo împotriva ereziei.
În iulie 645 poartă în Cartagina o mare dispută cu Pyrrhus, fostul patriarh monotelit al Constantinopolului, în prezența a numeroși episcopi. Ia parte la mai multe Sinoade în Africa, convocate la îndemnul lui pentru osândirea monotelismului. La sfârșitul anului 646 se află la Roma, unde rămâne până la 649, determinându-l pe arhiepiscopul Martin să convoace Sinodul de la Lateran, prin care de asemenea se condamnă monotelismul.
În anul 648 împăratul Constantin II (641 – 668) dăduse un nou decret, prin care oprea sub grea pedeapsă de a se mai discuta dacă în Hristos este una sau sunt două lucrări și voințe.
În anul 653, Sfântul Maxim a fost arestat și adus la Constantinopol, unde, fiind condamnat, la 655 a fost exilat în Bizija, în Tracia. O nouă audiere în același an la Bizija are ca urmare trimiterea lui în Perberis. În anul 662, Sfântul Maxim a fost adus la Constantinopol pentru încă o audiere. Aici, în fața mulțimii, i s-a tăiat limba din rădăcină și mâna dreaptă, ca să nu mai poată comunica adevărul, nici cu graiul nici în scris. Astfel, se adeveri din nou că fiecare părticică din dogmele Bisericii s-a impus prin sângele celor ce au fost gata să-și dea viața pentru mărturisirea ei, fiind o chestiune de viață, nu o simplă speculație teoretică.
Trimis în exil în țara Lazilor, pe coasta răsăriteană a Mării Negre

Sfântul Maxim Mărturisitorul a fost trimis apoi în exil în țara Lazilor, pe coasta răsăriteană a Mării Negre, unde, rămas simplu monah până la sfârșitul vieții, a trecut în același an, în ziua de 13 august, la Domnul, în urma chinurilor suferite, la venerabila vârstă de 82 de ani. Pomenirea sa se face în fiecare an la 13 august (mutarea moaștelor) și la 21 ianuarie.
(http://ro.orthodoxwiki.org)