Moartea căprioarei sucevene

Beam o bere săptămâna trecută, într-un bar nu de fițe, dar oricum, un bar select, frecventat de lume stilată, de peste un anumit nivel intelectual. Adică nu de mârlani care beau bere, scuipă și înjură grosolan, ci de mârlani care înjură mai subțire.
La un moment dat, a intrat un ins decolorat, care a șușotit ceva la urechea barmanului. Barmanul a transmis mesajul mai departe, șușotind la urechea unui chelner, care a șușotit apoi la urechea clienților. Câtorva dintre ei li s-au luminat fețele. Erau interesați de ceea ce li se spunea.
Fiind și client relativ statornic al barului, mesajul difuzat prin șușotiri repetate a ajuns și la urechea mea. Un chelner m-a întrebat dacă nu sunt interesat să cumpăr o marfă rară, ieftină și bună, fără TVA. O delicatesă. Când am auzit despre ce era vorba, am avut o senzație de vomă cum rar mi se întâmplă. Clientul misterios împușcase o căprioară, într-o pădure suceveană, o tranșase și îi vindea carnea la kilogram
Am refuzat, dând din cap, și-atunci mi s-a spus că, dacă prefer, mi se poate oferi carne de cerb, că are și de aia. Am refuzat din nou, scuzându-mă că sunt vegetarian.
– Numai proștii sunt vegetarieni, mi-a atras atenția barmanul.
Eu i-am zis că are dreptate, dar că n-am ce face, fiindcă medicul mi-a tăiat carnea din meniu.
– Mai dă-i dracului de medici!
Ca să-i fac pe plac și să-l dezamorsez, și cu asta m-am arătat de acord, deși în sinea mea cred cu tărie că nu-i bine să te pui cu medicul.
Întâmplarea pe care v-am povestit-o e o confirmare că braconajul din pădurile sucevene continuă nestingherit. La urechile dumneavoastră ajung alte confirmări. Unii ucid iepuri, alții omoară mistreți. Cei mai nemiloși, se aruncă la cerbi și la căprioare. Nici cocoșii de munte, acești nuntași focoși ai pădurilor de munte, nu sunt iertați.
Dar de ce ne mai mirăm, când a făcut ocolul țării cazul suceveanului care a tocmit zilele trecute un ucigaș plătit, pentru a-și elimina un rival în afaceri?!