Expertiza cenușii ridicate la perchezițiile din dosarul furtului de tablouri de la Rotterdam nu a putut releva dacă au fost arse șapte lucrări, a declarat, joi, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că, în urma analizei cenușii, s-a stabilit că au fost arse minimum trei și maximum patru lucrări, realizate în tehnica ulei pe pânză.
Potrivit acestuia, dintre cele șapte tablori furate, cele realizate în tehnica ulei pe pânză sunt „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud și „Autoportrait” de Meyer de Haan.
„Lucrările furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam sunt realizate pe hârtie, fie pastel pe hârtie, fie grafică pe hârtie realizată cu tuș. Deci chiar în cazul în care aceste piese ar fi ars, ele nu lasă urme care să poată fi măsurate prin tehnica pe care o folosim noi și sigur la perioada la care a fost recoltată proba, la câteva zile, săptămâni, după presupusa ardere. Deci vorbim întodeauna despre presupusa ardere. Ceea ce am pus în evidență în cenușa pusă la dispoziție de DIICOT sunt resturi care aparțin de tablouri realizate în tehnica ulei pe pânză, deci care au avut șasiuri și pânză cu strat de preparație”, a precizat Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferință de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiștii MNRI în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru, la 1 martie.
Directorul MNRI a adăugat că materialele supuse expertizei au fost recoltate în 1 martie, fiind obținute după demontarea sobei din locuința aflată în localitatea Carcaliu.
Reprezentanții MNRI au mai menționat că nu pot preciza cu exactitate dacă tablourile furate de la Muzeul din Rotterdam sunt cele arse și că expertiza solicitată de procurori nu a urmărit stabilirea acestor aspecte.
„Parchetul ne-a cerut să punem în evidență existența unor elemente care pot să provină din tablouri arse, iar răspunsul este pozitiv. Există elemente certe care provin din tablouri arse. Dacă provin din aceste tablouri sau din alte tablouri aceasta este o altă întrebare la care nici nu am fost chemați să dăm răspunsul și vă mărturisesc pe fragmentele care sunt păstrate nici nu am putea face în acest moment. Sigur că nu este imposibil și că nu este exclus să se facă (…) Această expertiză nu a fost una de autentificare”, a adăugat directorul general al MNRI.
Directorul Muzeului de Istorie a mai precizat că prețul unei astfel de expertize poate ajunge la zeci de mii sau chiar sute de mii de euro, însă, în acest caz, nu s-a perceput o taxă.
„Probabil când se va termina procesul, statul se va adresa împotriva celor care, eventual vor fi găsiți vinovați și va încerca să recupereze cheltuielile, dar în acest moment muzeul nu a perceput nicio taxă de la Parchet pentru această operațiune foarte specializată și care este foarte costisitoare”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Muzeul Național de Istorie a României a prezentat rezultatele expertizei, într-o conferință de presă care a avut loc joi. La conferință au participat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, și echipa de experți a Centrului de Cercetări și Investigații Fizico-Chimice și Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu și cercetător științific Zizi Baltă.
În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.
De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Dosarul va fi luat în discuție de magistrații Judecatoriei Sectorului 3 București, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.
Olga Dogaru le-a spus anchetatorilor că, din dorința de a-și proteja fiul, de a nu-i face rău lui și pietenilor lui și pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor și nu vor putea fi condamnați”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Astfel, la aproximativ patru zile după percheziția făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.
„Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir și am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele șapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, șoșonii din cauciuc cu care fusesem încălțată și am așteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede și am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curățat soba, scoțând cenușa, pe care am pus-o într-o roabă și am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenușa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru, în fața procurorilor.
Anchetatorii au ridicat urmele de cenușă și material rezultate în urma arderii din soba locuinței Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-științifice.
Potrivit raportului întocmit de Institutul Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, „în proba de cenușă pusă la dispoziție s-au evidențiat și separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcție, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foițe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenușii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obținerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea”.
Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Național de Istorie a României.
Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
În 22 iulie, la Tribunalul București, care judeca recursul unora dintre inculpați la menținerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru și-a schimbat declarația și a arătat în fața judecătorilor că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior într-o declarație dată în fața procurorilor, care a fost prezentată în rechizitoriul trimis Judecătoriei Sector 3.
Întrebată de președintele completului de judecată ce s-a întâmplat cu tablourile, Olga Dogaru a spus că distrugerea acestora este cercetată într-un dosar desprins din cel privind furtul, declarând: „Eu nu am ars tablourile”.
