Cuiele găsite în cenușa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziții, sunt mai vechi de sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărula acestora, ar fi fost arse cel puțin trei tablouri, potrivit expertizei făcute de specialiștii MNIR.
Directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, joi, că aceste cuie găsite la expertiză sunt mai vechi de sfârșitul secolului al XIX-lea, produse „într-o tehnică meșteșugărească, deci de fierari, bucată cu bucată, fiind prin batere, prin forjare”.
„Cuiele actuale sunt produse industrial, cu ajutorul unor mașini din sârmă. Este o diferență de la cer la pământ. Și pigmenții sunt pigmenți specifici pentru vopselele de ulei profesioniste, folosite de pictori, nu sunt vopsele folosite pentru vopsit gardul sau mobila. De asemenea, ați văzut că adesea pigmenții sunt așezați pe stratul de preparație și poartă urme de pânză imprimată sau chiar incomplet arsă”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferință de presă în care a prezentat rezultatul expertizei făcute de specialiștii MNIR în cazul probelor ridicate de procurori din casa Olgăi Dogaru.
Acestea au fost prelevate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la percheziția din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu, strada Mălășneaca nr. 1351, județul Tulcea și separate în cadrul Institutului Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.
Reprezentanții MNIR au precizat că, în urma expertizei, s-a stabilit că, după numărul și tipurile de cuie găsite, este posibil să fie arse trei tablouri diferite.
„La acestea putem să adăugăm un al patrulea, cel de la care provin scoabele, care provin fie de la o lucrare realizată recent, contemporană, fie de la o lucrare mai veche, restaurată și a cărei pânză a fost realizată pe un șasiu nou. Deci minimum trei, maximum patru lucrări, dar numai cele realizate în tehnica ulei pe pânză”, a precizat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Acesta a adăugat că nu poate spune cu exactitate dacă tablourile arse fac parte din cele șapte opere de artă furate de la muzeul din Rotterdam.
Muzeul Național de Istorie a României a prezentat rezultatele expertizei într-o conferință de presă care a avut loc joi. La conferință au participat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, și echipa de experți a Centrului de Cercetări și Investigații Fizico-Chimice și Biologice din cadrul muzeului, din care fac parte dr. Gheorghe Niculescu, dr. ing. Migdonia Georgescu și cercetător științific Zizi Baltă.
În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat și, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Adrian Procop și Radu Dogaru sunt acuzați că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracție în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat șapte picturi în ulei și acuarele.
De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile „Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracțional și i-a ajutat pe Dogaru, Darie și Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum și că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru și Darie valorificarea a două dintre operele de artă, „cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni”, au precizat procurorii.
Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat și ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.
Dosarul va fi luat în discuție de magistrații Judecatoriei Sectorului 3 București, primul termen de judecată fiind stabilit în 13 august.
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanței Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinței sale din comuna Carcaliu, județul Tulcea.
Olga Dogaru le-a spus anchetatorilor că, din dorința de a-și proteja fiul, de a nu-i face rău lui și pietenilor lui și pentru că îi era frică, s-a hotărât să ardă tablourile, crezând că dacă „tablourile nu vor fi găsite niciodată, nu vor fi probe împotriva lor și nu vor putea fi condamnați”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.
Astfel, la aproximativ patru zile după percheziția făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a hotărât să ardă tablourile.
„Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir și am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele șapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, șoșonii din cauciuc cu care fusesem încălțată și am așteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede și am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curățat soba, scoțând cenușa, pe care am pus-o într-o roabă și am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenușa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru, în fața procurorilor.
Anchetatorii au ridicat urmele de cenușă și material rezultate în urma arderii din soba locuinței Olgăi Dogaru, probe care au fost supuse unei constatări tehnico-științifice.
Potrivit raportului întocmit de Institutul Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, „în proba de cenușă pusă la dispoziție s-au evidențiat și separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcție, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foițe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc. Din analiza chimică a cenușii, nu se poate determina natura materialelor care au condus, prin ardere, la obținerea acesteia. Din analizele efectuate nu s-a putut stabili natura peliculelor cu aspect de vopsea”.
Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Național de Istorie a României.
Pentru că această expertiză nu a fost finalizată la momentul trimiterii în judecată a dosarului, procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracțiunea de distrugere calificată cu consecințe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
În 22 iulie, la Tribunalul București, care judeca recursul unora dintre inculpați la menținerea măsurii arestării preventive, Olga Dogaru și-a schimbat declarația și a arătat în fața judecătorilor că ea nu a ars tablourile, așa cum a susținut anterior într-o declarație dată în fața procurorilor, care a fost prezentată în rechizitoriul trimis Judecătoriei Sector 3.
Întrebată de președintele completului de judecată ce s-a întâmplat cu tablourile, Olga Dogaru a spus că distrugerea acestora este cercetată într-un dosar desprins din cel privind furtul, declarând: „Eu nu am ars tablourile”.
