Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Familei și Protecției Sociale, Valentin Mocanu, recomandă angajatorilor să participe la cofinanțarea sistemului educațional, beneficiarii direcți ai unei forțe de muncă bine calificate fiind și patronii, însă angajatorii spun că plătesc deja taxe și impozite.
Valentin Mocanu spune că bugetul educației contribuie într-o oarecare măsură la formarea inițială și continuă, dar alături de bugetul educației este nevoie și de o contribuție din partea angajatorilor care să se materializeze atât printr-o bază tehnică la nivelul școlilor, cât și prin cheltuielile celelalte aferente procesului de educație.
„Probabil actualele prevederi din legislație care impun angajatorilor ca cel puțin o dată la doi ani să ofere un program de formare profesională propriilor angajați, ceea ce implică și o cheltuială, nu sunt suficient de precise. Ar trebui din nou într-o manieră tripartită să stabilim cam care ar fi posibilitatea fiecăreia dintre părți de a contribui la acest proces. Există instituțional comitetele sectoriale și alte mecanisme prin care partenerii sociali sunt consultați în legătură cu programele de formare profesională, cadrul național al calificărilor cu sistemul de relaționare între politicile de ocupare și cele de formare profesională în general, dar și reprezentanții unor organizații de angajatori care cunosc că este nevoie de mai multă implicare din partea lor, o posibilă implicare poate fi realizată și printr-o cofinanțare a acestor activități. Beneficiarii direcți al unei forțe de muncă bine calificate sunt și angajatorii”, a precizat Mocanu.
La rândul său, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, îi răspunde secretarului de stat, Valentin Mocanu, că angajatorii plătesc deja taxe și impozite la stat și se așteaptă ca statul să le dea o forță de muncă bine calificată.
„Dacă mă ia așa, atunci eu îi spun că plătesc taxe și impozite și cer de la stat, care finanțează din taxele și impozitele mele procesul educațional, să-mi dea forță de muncă bine calificată”, a subliniat Pârvan.
Pe de altă parte reprezentanții UGIR1903 spun că sunt interesați de formarea inițială, de elevi, de studenți cu anumite competențe.
„Investim în ei între șase luni și un an. Cunoștințele pe care le au nu le permit să lucreze direct și investim în forța de muncă. Asta implică o politică salarială mai prudentă. După ce-i formăm vin «prietenii» de la multinaționale îi recrutează și noi o luăm de la capăt. Asta e problemă pe care o avem”, spun reprezentanții UGIR 1903.
Totodată, Cristian Pârvan subliniază faptul că așa cum s-a investit în urmă cu câțiva ani în laboratoarele de informatică, acum ar trebui făcut un efort investițional major în liceele tehnologice, care au o aparatură analogică în 2011 când toți lucrează cu aparatură digitală.
„Nimeni nu vorbește de faptul că în 2014 se va liberaliza complet circulația forței de muncă și orice sudor de exemplu calificat va pleca în străinătate. Trebuie să conlucrăm pentru că și acolo unde avem potențial nu vom mai avea forță de muncă”, a atras atenția Cristian Pârvan.
