Reprezentanții Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile susțin că avertizările de inundații primite din Ucraina la sfârșitul lunii trecute au fost incomplete și, uneori, chiar tardive, propunând în acest sens modificarea sistemului de transmitere de date între autoritățile din cele două țări.
„Nu putem spune că nu am avut avertizări, însă putem spune că acestea au fost incomplete, având în vedere că se refereau strict la niveluri, și nu la debite. Pentru a mă înțelege cât mai corect, vă pot da un exemplu: dacă eu vă spun că mâine va ploua, pentru dumneavoastră este o informație, în sensul că știți să plecați de-acasă cu umbrela. Dacă însă vine o viitură care vă ia casa și eu v-am spus că va ploua, nu știu cât de importantă va fi informația primită de la mine”, a declarat, miercuri, agenției MEDIAFAX, Marie-Jane Adler, responsabil cu situațiile de urgență din Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD).
Practic, Adler acuză faptul că informările primite din Ucraina, în jur de 20 la număr, nu au fost folositoare decât în mică măsură autorităților române.
„Atunci când ni se spune că nivelurile vor crește de la 0,5 la 2,5 metri, există zece variante de intervenție, practic toate cele posibile într-un caz de inundații”, a afirmat Adler.
Ea a precizat că sistemul de avertizare reciprocă între România și Ucraina trebuie îmbunătățit și că va exista o ședință bilaterală în acest sens.
„Sistemul actual nu este unul care să transmită informațiile utile și în timp real. Au existat și situații în care documentele ucrainene ajungeau la autoritatea centrală în momentul în care fenomenul asupra căruia eram avertizați era deja în desfășurare, pentru că hârtiile ajungeau, dintr-un motiv sau altul, în alte instituții și ajungeau la noi chiar și cu o zi întârziere”, a mai spus Adler.
Ea a anunțat că, la întâlnirea bilaterală așteptată cu ucrainenii – care ar putea avea loc cel mai devreme în două săptămâni -, MMDD va propune instalarea unor stații automate de avertizare în bazinele hidrografice comune României și Ucrainei, care să transmită informații despre debite la instituțiile centrale din cele două țări în timp real.
Un sistem de acest gen funcționează deja între România și Ungaria.
Responsabilul român pentru acordul bilateral al României cu Ucraina în acest sens, Ana Grapa, nu a putut fi contactată, până la momentul transmiterii acestei știri, pentru a da detalii cu privire la numărul exact al avertizărilor.
Lipsa de informații din partea Ucrainei a creat dificultăți autorităților române în gestionarea inundațiilor, astfel că se dorește o colaborare mai bună între cele două părți în astfel de situații, a declarat, în 30 iulie, în perioada în care nordul României era afectat de inundații de proporții, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
„Ceea ce rămâne de făcut, la nivel de deziderat, este o colaborare mai bună, o transmitere constantă a datelor, în așa fel încât autoritățile române să poată să ia deciziile care se impun. Am avut, după data de 24 iulie, o lipsă de informații din partea ucraineană, care sigur că ne-a pus într-o situație de dificultate. Este și motivul pentru care am intervenit personal pe lângă Guvernul ucrainean, pe lângă autoritățile ucrainene să ne furnizeze aceste date. Din acest motiv a existat un anumit element de incertitudine, care sigur că a grevat asupra deciziilor care trebuia luate”, a spus Tăriceanu, aflat la barajul Stânca-Costești.
România a cerut oficial Ucrainei, lunea trecută, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), să permită accesul unor experți hidrologi români pe secțiunile ucrainene ale Siretului și Prutului, pentru a observa și a evalua starea exactă a debitelor acestora și pentru a putea contracara mai bine efectele inundațiilor.
Ministrul român de interne, Cristian David, critica explicit, în aceeași zi, comunicarea „foarte săracă” dintre autoritățile române și cele ucrainene pe tema inundațiilor din nordul Moldovei, precizând că informațiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autoritățile române.
„Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informații suficiente și la timp din Ucraina, pentru a ști ce putem și ce trebuie să facem noi, aici”, declara ministrul David, aflat la Rădăuți-Prut, din județul Botoșani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului.
Ulterior, David și-a nuanțat declarațiile, afirmând că afluenți din Ucraina s-au deversat în Prut și, de aceea, s-au produs inundații la Rădăuți-Prut, în județul Botoșani.
„Autoritățile ucrainene dau foarte puține informații sau deloc. Nu avem cum să fim anunțați din timp, doar constatăm. (…) Solicităm informații de la partea ucraineană, dar mă îndoiesc că lucrurile vor evolua altfel”, a mai spus David.
Ministrul a mai arătat că este foarte dificil să reacționeze în condițiile în care ucrainienii nu comunică deloc.
Miercuri, la briefingul susținut după videoconferința cu prefecții, întrebat fiind de avertizările Ucrainei privind inundațiile, ministrul David a spus: „Găsiți răspunsul la Ministerul Mediului”.
