Notarii publici și-ar putea vedea competența teritorială restrânsă la nivelul celei a judecătoriei în circumscripția căreia activează, însă, în același timp, ei s-ar putea asocia chiar dacă provin din zone diferite, fără a-și pierde dreptul la biroul individual, conform unui proiect de lege al MJ.
Ministerul Justiției (MJ) propune, într-un proiect de modificare a legii care reglementează activitatea notarilor publici din România, publicat marți pe site, ca notarilor publici să le fie restrânsă competența la aria de jurisdicție a judecătoriei în circumscripția cărora activează.
Cei din București însă vor fi competenți pe întreg teritoriul Capitalei, nu doar în sectorul unde sunt înregistrați, în ciuda existenței judecătoriilor de sector.
Ministerul propune totodată eliminarea obligativității cetățeniei pentru notarii publici din România. Dacă până acum era obligatoriu ca notarii din România să aibă cetățenie română, odată cu adoptarea acestui proiect restricția ar putea dispărea, principalul motiv fiind un număr de șapte hotărâri ale Curții Europene de Justiție prin care șapte state membre UE au fost condamnate pentru o prevedere asemănătoare.
Prin același proiect de act normativ, elaborat de MJ ca urmare a propunerilor primite de la Uniunea Națională a Notarilor Publici, din 2014 ar putea dispărea toate celelalte forme de a deveni notar, cu excepția examenului susținut la Institutul Notarial Român. Totuși, aspiranții de alte naționalități la calitatea de notar public în România sunt obligați să cunoască limba română.
Notarii mai bătrâni de 70 de ani ar urma, după adoptarea prevederilor propuse, să fie obligați ca anual să prezinte documente medicale care să ateste că sunt apți fizic și psihic pentru a putea profesa în continuare.
