Ministerul Justiției (MJ) propune o lege pentru promovarea competitivității mediului de afaceri și consolidării funcționalității pieței românești, prin combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a contractelor între profesioniști sau între aceștia și autoritățile publice.
Prin acest proiect de act normativ, Ministerul Justiției promovează crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată ce rezultă din contractele încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități publice.
Potrivit documentului citat, „profesionist” reprezintă „orice persoană fizică sau juridică care exercită sistematic o activitate economică sau profesională organizată ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, cu scop lucrativ și sunt considerate profesioniști în sensul prezentei legi, și persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ, în exercitarea activităților economice, potrivit legii”.
În document se mai arată că această „lege se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, contracte având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii”, în sfera acesteia de aplicare nefiind incluse „creanțele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvență, creanțele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei înțelegeri încheiate urmare unei negocieri extrajudiciare” și „contractele încheiate între profesioniști și consumatori”.
La capitolul „Contracte între profesioniști”, proiectul de lege arată că „în raporturile dintre profesioniști, creanța de plată a prețului bunurilor sau serviciilor produce dobânzi penalizatoare, dacă creditorul și-a îndeplinit obligațiile contractuale” sau „dacă creditorul nu a primit suma datorată la scadență, cu excepția cazului în care debitorului nu îi este imputabilă întârzierea”.
Autorii proiectului de act nomrmativ mai arată că dobânda penalizatoare curge din ziua scadenței până la momentul plății, potrivit prevederilor art.1535 din Legea 287/2009 privind Codul civil, iar, dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge „după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată”, „dacă data primirii facturii ori a unei solicitări echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor” sau „dacă prin lege sau prin contract se stabilește o procedură de acceptare ori de verificare pentru certificarea conformității bunurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data acceptării sau verificării ori anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la data la care are loc acceptarea sau verificarea”.
În proiect se mai prevede că în „cadrul raporturilor între profesioniști, termenul de plată stipulat în contract nu poate fi mai mare de 60 de zile și prin excepție, părțile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul articolului 11”.
La capitolul „Contracte între profesioniști și autorități contractante” proiectul prevede că „în raporturile dintre autoritățile contractante și profesioniști, creanța de plată a prețului bunurilor sau serviciilor produce dobânzi penalizatoare dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul 1 (care prevede determinarea dobânzii – n.r.)”.
Autorii proiectului detaliază și clauzele contractuale și posibilele practici abuzive, arătând că „este abuzivă sau practica sau clauza contractuală care, în raport cu creditorul, determină vădit inechitabil termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare”.
Potrivit documentului citat, sunt abuzive clauzele „care exclud posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare; fixează o obligație de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor; prevăd un termen mai mare de la care creanța produce dobânzi decât cel prevăzut la art. 3 alin.(1) sau, după caz, la art. 6 și art. 7 alin.(1); elimină posibilitatea plății de daune-interese suplimentare; stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii”.
Proiectul de lege sancționează astfel de clauze abuzice cu „nulitate absolută”.
Proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități publice se găsește pe pagina de internet a Ministerului Justiției.
