Judecătorii și procurorii sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarațiile de avere și de interese, iar nedepunerea sau nedeclararea cuantumului veniturilor realizate constituie contravenție și se sancționează cu amendă, informează, luni, Ministerul Justiției.
Potrivit articolului 93 din Legea 303/2004, republicată, privind statutul magistraților, „judecătorii și procurorii sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarațiile de avere și declarațiile de interese”, arată Ministerul Justiției într-un comunicat de presă.
Secretarul de stat din Ministerul Justiției Lidia Barac a precizat, în comunicatul citat, că „legea” la care dispozițiile articolului 93 se referă este Legea 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea 176/1 septembrie 2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii 144/2007, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
„Potrivit art. 1 din Legea nr. 176/2010, dispozițiile legii privesc, inclusiv, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, asimilații acestora, precum și asistenții judiciari, cât și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor (pct. 7, 8 al art. 1 alin. 1). Nedepunerea declarației de avere și a declarației de interese în termenele prevăzute de lege, precum și nedeclararea cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 de lei la 2.000 de lei (art. 29 din Legea nr. 176/2010)”, se arată în comunicatul citat.
Ministerul Justiției (MJ) mai precizează că încălcarea aceleiași obligații determină declararea din oficiu a procedurii de evaluare prevăzută de lege, prin intermediul Agenției Naționale de Integritate, cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Totodată, fapta persoanei care, cu intenție, depune declarații de avere sau de interese care nu corespund adevărului constituie infracțiune de fals în declarații și se pedepsește potrivit Codului penal (art. 28 din Legea 176/2010).
Aceste dispoziții legale succed reglementărilor prevăzute în articolul 99 alineatul 1 litera a din Legea 303/2004, republicată, anterioară modificărilor și completărilor sale, prin Legea 24/17 ianuarie 2012, a adăugat MJ.
„În raport cu exigențele Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, care dezavuează paralelismul în legislație, cât și în acord cu exigențele subliniate în
Teoria Generală a Dreptului, potrivit cu care «conduita ilicită» îmbracă anumite forme, în funcție de gradul de pericol social, Ministerul Justiției, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a agreat propunerea de amendare a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. a din Legea nr. 303/2004, republicată, dat fiind că «fapta de a încălca prevederile legale referitoare la declarația de avere, declarația de interese» a fost calificată juridic de legiuitor în anul 2007,
respectiv 2010, ca având un pericol social mai grav decât pericolul social care impune reglementarea unei fapte ca simplă abatere disciplinară, domeniul în discuție fiind plasat în zona contravențională și penală, conduita ilicită îmbrăcând forma contravenției, respectiv a infracțiunii, după caz”, se mai arată în comunicat.
MJ mai precizează că infracțiunea și contravenția sunt forme ale conduitei ilicite mult mai grave decât abaterea disciplinară.
De asemenea, Legea 161/2003, republicată în anul 2011, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prevede că „magistraților le este interzisă orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia” (art. 104).
Încălcarea acestei dispoziții constituie abatere disciplinară conform articolului 108 alineatul 1 din lege și se sancționează, în raport de gravitatea abaterilor, cu suspendarea din funcție pe timp de maxim șase luni sau cu îndepărtarea din magistratură.
„Se observă că această lege completează cadrul disciplinar al Legii nr. 303/2004, republicată, atât în privința sferei abaterilor disciplinare, cât și în privința sancțiunilor disciplinare ce pot fi aplicate magistraților, adăugând la dispozițiile art. 99-100 din Legea nr. 303/2004, republicată. Pe cale de consecință, apreciem că aplicarea legii nu comportă discuții și nu poate fi negociată, în condițiile în care calitatea reglementărilor nu comportă discuții în planul dreptului”, se mai arată în comunicatul MJ.
