Ministerul Justiției (MJ) se declară îngrijorat de consecințele adoptării proiectului Codului de Procedură Penală în forma completată cu amendamente în care a ajuns pe agenda plenului, apreciind că adoptarea acestora ar putea deveni unul din punctele de critică ale agendei misiuni de evaluare a CE. „Ministerul Justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților, precum și președintelui Comisiei juridice din Camera Deputaților o scrisoare prin care subliniază încă o dată consecințele negative majore pe care le poate antrena promovarea unor amendamente punctuale la Codul de Procedură Penală, în contextul aprobării prin lege a Ordonanței de Urgență 60 din 2006. Consecvent cu poziția exprimată la discutarea punctuală a amendamentelor în Parlament, Ministerul Justiției precizează că adoptarea acestora ar putea deveni unul dintre punctele principale de critică ale agendei viitoarei misiuni de evaluare a CE, programată pentru începutul lunii decembrie, precum și o critică certă în viitorul raport de etapă din ianuarie 2009”, se precizează în documentul citat.
Ministerul Justiției amintește că atât Raportul interimar din 4 februarie 2008, cât și Raportul Comisiei Europene din 23 iulie 2008 au menționat expres îngrijorarea cu privire la aceste amendamente.
„Deși o parte dintre amendamentele la care Rapoartele fac referire concretă au suferit modificări, textele în forma supusă aprobării în Parlament nu reflectă poziția exprimată de Ministerul Justiției în cursul dezbaterilor anterioare. În acest context, Ministerul Justiției își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele serioase pe care le-ar putea antrena adoptarea acestui proiect în forma actuală supusă aprobării Parlamentului”, conchide MJ.
Anumite amendamente aduse Codului de procedură penală în Comisia juridică a Senatului au fost criticate, în urmă cu jumătate de an, și de societatea civilă.
În 27 februarie, APADOR-CH a criticat o serie de amendamente aduse proiectului de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) în Comisia juridică a Senatului, susținând că, dacă proiectul ar fi aprobat în forma actuală, drepturile celor cercetați ar fi mult diminuate.
„Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) protestează față de încurajarea obținerii de probe în mod ilegal și a supravegherii excesive a persoanelor, precum și față de restrângerea excesivă a dreptului la apărare în procesul penal, ca rezultat al amendamentelor adoptate de Comisia juridică a Senatului la Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență numărul 60 din 2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală”, se preciza într-un comunicat al organizației remis atunci agenției MEDIAFAX.
Potrivit APADOR-CH, în urma dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului vizând proiectul de modificare a Cpp, din text ar urma să dispară referirile la interzicerea folosirii în procesul penal de probelor și mijloace de probă obținute ilegal.
„Rezultă că și o activitate ilegală de strângere și administrare a probelor va putea servi la inculparea, arestarea, trimiterea în judecată și condamnarea unei persoane”, apreciau activiștii APADOR-CH, care se declară nemulțumiți de această perspectivă.
Printr-un alt amendament invocat de organizație, Comisia juridică a Senatului „a eliminat, practic, dreptul părților de a consulta dosarul în cursul urmăririi penale”.
„Prin aceasta, însăși substanța dreptului la apărare al părților este grav afectată, deoarece nu se poate face o apărare eficientă fără a cunoaște dosarul cauzei. Potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul la apărare și principiul egalității armelor trebuie să funcționeze și în faza urmăririi penale, nu doar în faza judecății”, susțineau activiștii pentru drepturile omului.
De altfel, Curtea Constituțională a decis, în 20 noiembrie 2007, că sunt neconstituționale prevederile Legii 356/2006 (prin care s-au adus modificări ale procedurii penale), care îngrădeau dreptul avocatului de a participa la actele de urmărire penală efectuate de procurori.
Senatorii juriști au prevăzut, prin proiectul de modificare a Cpp, posibilitatea înregistrării convorbirilor dintre avocat și client, fapt care, în opinia APADOR-CH, încalcă „în mod vădit” confidențialiatea relației avocat-client și, prin aceasta, dreptul la apărare.
„Faptul că înregistrarea acestor convorbiri se poate face numai dacă avocatul a participat la săvârșirea infracțiunii nu protejează de abuzuri, ci, dimpotrivă, deschide posibilitatea altora noi, cum ar fi învinuirea avocatului doar ca pretext pentru interceptarea convorbirilor cu clientul”, se mai arată în documentul citat.
Ultima dintre prevederile propuse contestate vehement de APADOR-CH era legată de eliminarea cerinței ca procurorul care face sau supraveghează urmărirea penală să prezinte copia rezoluției de începere a urmăririi penale judecătorului în momentul în care solicită autorizarea interceptărilor sau convorbirilor. Această modificare ar crea, în opinia organizației, „ambiguitate” în interpretarea legii de procedură penală.
„În lipsa acestei prevederi se poate interpreta, eronat, că interceptările ar putea fi autorizate și înainte de începerea urmăririi penale. APADOR-CH subliniază că, într-o societate democratică, creșterea eficienței activității organelor judiciare nu trebuie obținută/realizată prin restrângerea excesivă a drepturilor și libertăților cetățenești”, se mai arată în document.
Date fiind cele susținute, APADOR-CH cerea atunci public Parlamentului să nu adopte proiectul de lege, în forma în care a trecut de Comisia juridică senatorială și se află în dezbaterea plenului Senatului.
Senatorii juriști Șerban Nicolae, Norica Nicolai și Peter Eckstein Kovacs s-au contrazis în plenul Senatului pe cererea de reexaminare privind Codul de procedură penală, Eckstein considerând că era necesară reexaminarea întregii legi, și nu doar a aspectelor vizate de șeful statului.
Președintele Traian Băsescu considera că „aproape toate modificările aduse Codului de procedură penală prin legea transmisă spre promulgare vizează accentuarea drepturilor persoanelor învinuite sau inculpate în cauze penale și implică restrângerea gravă a prerogativelor organelor judiciare însărcinate cu cercetarea și judecarea acestor cauze”.
