Mitropolitul Varlaam al Moldovei va fi trecut în rândul sfinților

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au aprobat adresa Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu propunerea ÎPS Mitropolit Daniel privind canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei, cu data de prăznuire 30 august. Principalele repere din viața mitropolitului Varlaam ne-au fost prezentate de către preotul acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu: ’Multă vreme s-a crezut că mitropolitul Varlaam era originar din părțile de sud ale Moldovei, din fostul ținut Putna, actualul județ Vrancea, dar în anul 2006 a apărut o carte a răposatului arhim. Dionisie Udișteanu, fost stareț al Mănăstirii Secu, care a dovedit că mitropolitul Varlaam era originar din satul Terazești-Borcești, un sat dispărut situat lângă Tg. Neamț. Din botez s-a numit Vasile și s-a născut în jurul anului 1590. Atras de viața spirituală și culturală din mănăstirile noastre și-a îndreptat pașii spre schitul lui Zosim, unde a învățat carte grecească și slavonească, sub îndrumarea călugărului Dositei. Pentru o perioadă scurtă de timp a fost egumen al Mănăstirii Secu, iar un timp scurt a fost egumen și la Mănăstirea Dragomirna. A fost trimis la Kiev și la Moscova ca de acolo să cumpere icoane pentru Dragomirna. Ajuns acasă, a găsit o situație nouă, în sensul că Anastasie Crimca murise. În această situație, Varlaam s-a retras la mănăstirea sa de metanie, unde și-a continuat truda cărturărească, dar nu peste mult timp a murit mitropolitul Atanasie al Moldovei, iar smeritul arhim. Varlaam de la Secu a fost ales în fruntea Bisericii moldovene, ca mitropolit. A fost hirotonit întru arhiereu în ziua de 23 septembrie 1632, însă s-a retras din scaun în aprilie 1653, când Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc. Între lunile august – decembrie 1657 s-a dus „în casa cea de lut a moșilor săi”. A fost îngropat în mormântul pregătit de el lângă peretele exterior, spre absida dreaptă a bisericii, care se vede până astăzi”.
Părintele profesor Mircea Păcurariu ne-a evidențiat și personalitatea mitropolitului Varlaam al Moldovei: „Mitropolitul Varlaam a fost unul dintre cei mai străluciți ierarhi care au păstorit în scaunul mitropolitan de la Iași. El și-a înscris numele în istoria culturii românești, mai ales prin Cazania care îi poartă numele, dar și prin celelalte lucrări, care se evidențiază prin limba literară pe care a creat-o, prin apărarea ortodoxiei ardelene, prin pregătirea Sinodului de la Iași, prin legăturile pe care le-a întreținut cu ierarhii români, greci, slavi și arabi, prin grija statornică pe care a manifestat-o față de preoții, călugării și credincioșii pe care i-a păstorit”.
De asemenea, părintele profesor Mircea Păcurariu s-a referit și la principala carte scrisă de către mitropolitul Varlaam, cunoscută sub numele de „Cazania lui Varlaam”: „Cea mai importantă lucrare a mitropolitului Varlaam, dar și una dintre cele mai seamă din istoria vechii culturi românești este cea intitulată ’Carte românească de învățătură la dumenecele de prește an și la praznice împărătești și la sfenți mari’, cunoscuta și sub numele de ’Cazania lui Varlaam’, terminată de tipărit în anul 1643. Avea 506 file, deci 1012 pagini, format mare, ilustrată cu numeroase gravuri în lemn care redau scene biblice, chipuri de sfinți, frontispicii și inițiale înflorate. Ea avea doua părți mari: prima cuprindea 54 de cazanii la duminicile anului, iar partea a doua cuprindea 21 de cazanii la sărbătorile împărătești și ale sfinților. Cercetătorii au dovedit că această cazanie era tradusă și prelucrată după izvoare grecești și slavone”. (Radio Trinitas)