Mitropolia Moldovei și Bucovinei cere introducerea numelui lui Dumnezeu în Constituție.Întrunit într-o ședință de lucru, pe 5 martie, la Reședința mitropolitană din Iași, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a luat hotărârea „de a iniția acțiuni de sensibilizare a oficialităților, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituție a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanța tradiției creștine a poporului român, evidențierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării, a necesității predării religiei în școală, precum și importanța susținerii românilor aflați în afara granițelor țării”.
„Revenirea la matcă presupune acceptarea existenței lui Dumnezeu”
Preotul Vasile Baltag, consilierul administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, ne-a explicat că „societatea românească se află la ora actuală, atât din punct de vedere social, cât și politic, într-un impas care arată că drumul parcurs până aici are o direcție total greșită. Tot mai multe voci responsabile, inclusiv din Biserică, au atras atenția că am ajuns într-un punct critic, pentru întreaga națiune. Politica de stat, cu programe pur raționale, fără nici o formă de credință religioasă, nu mai poate oferi baza de unitate națională, de respect, nu mai reușește să trezească în suflete forță de muncă, de recunoștință, de comuniune”. Părintele Baltag a completat că „lipsește liantul care poate face din părți un întreg. În această situație, revenirea la matcă presupune acceptarea existenței lui Dumnezeu și regăsirea cetățeanului în starea de fiu al Celui ce a zidit totul și a lăsat creația în mâna omului care să o ducă spre desăvârșire”.
De ce numele lui Dumnezeu în Constituție?
„Orice politică trebuie să ducă națiunea spre Dumnezeu”, ne-a amintit preotul Baltag vorbele rostite de preotul profesor Dumitru Stăniloae, care a mai expus într-o prelegere de-a sa teoria unui tânăr profesor, care nu era teolog, dar care susținea că: „Puterea publică derivă din Dumnezeu. Și atunci, în loc să zicem că singura bază pe care se poate clădi azi e un stat de corporații, trebuie să spunem: singura bază pe care se poate clădi un stat este Dumnezeu. Dumnezeu origine, Dumnezeu punct de conjugare… Dumnezeu, singura realitate care ca ideal poate polariza în direcții convergente. Fără Dumnezeu, orice sistem social, fie el cât de perfect ca formă, e un uriaș sicriu în care rânjește moartea”. În acest fel a explicat părintele Vasile Baltag „de ce numele lui Dumnezeu trebuie să-și găsească locul în cartea de baza a unei națiuni, care este Constituția. Legat de rolul familiei în societate, consilierul administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei ne-a spus că „Biserica este cea mai îndreptățită instituție care poate să ceară locul unde trebuie situată familia creștină, cu viață morală și fundament genetic sănătos”.
„Educația religioasă, factor de stabilitate și de comuniune în societatea românească”
Biserica Ortodoxă Română, ne-a mai spus preotul Baltag, prin glasul ierarhiei sale, nu impune, ci propune valori, și, de aceea, predarea religiei în școală propune modele viabile de bunătate, de sfințenie, oferind repere pentru tinerii în formare, pentru viața de familie și pentru viața socială în general”. „Educația religioasă organizată în cadrul învățământului de stat este un factor de stabilitate și de comuniune în societatea românească. Este una din puținele materii unde se mai apără și promovează unitatea de limbă și neam a poporului român, unde se apără și se susține identitatea spirituală și demnitatea persoanei într-o societate fragmentată, confuză și o lume strict individualistă. În contrast cu ce oferă societatea prin mijloacele de informare, dintre care unele își arogă dreptul de a fi educative, Biserica, și cu ajutorul educației religioase din școli, reușește să sancționeze modelele degenerative din viața socială care devin tot mai evidente: minciuna, corupția, trădarea, pornografia, violența de toate tipurile, trădarea, sperjurul, indiferența, etc.”, a completat reprezentatul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Alte hotărâri ale Sinodului Mitropolitan
Pe ordinea de zi a ședinței Sinodului Mitropolitan, condusă de ÎPS Părinte Mitropolit Teofan, la care au mai participat ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, PS Corneliu, Episcopul Hușilor, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, s-au aflat mai multe probleme privind viața bisericească din Moldova. Printre hotărârile și temele discutate de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei se numără și „necesitatea de a identifica locurile din teritoriul canonic al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei unde se află înhumați ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care să fie pomeniți în ziua mutării acestora la Domnul, importanța intensificării misiunii în zonele în care au apărut persoane sau mișcări eterodoxe, dar care activează sub aparența unui cult ortodox, aprobarea tematicii și bibliografiei orientative pentru obținerea gradului I în preoție”. Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a mai hotărât analizarea unui raport privind situația și activitățile Asociației «Oastea Domnului» pe cuprinsul teritoriului canonic al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, dar și analizarea datelor statistice referitoare la structura confesional-religioasă în județele din regiunea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada 1992-2011.
