Mitropolia Basarabiei își cere bunurile confiscate de sovietici (II)

Menționăm în context că ansamblul cadrului legislativ național nu prevede expresis verbis principiul și modul de restituire a bunurilor bisericești spoliate de regimul sovietic revolut, însă țara noastră a acumulat, de-a lungul anilor, practici bogate de restituire a proprietăților de cult naționalizate de regimul sovietic.
Cu toate acestea, Mitropolia Basarabiei constituie o excepție și este singurul din cele 22 de culte religioase recunoscute căruia nu i s-a restituit nici unul din bunurile spoliate în timpul ocupației sovietice. Toate cele 3 regimuri politice și toate cele 8 guverne care au existat în țara noastră din momentul reactivării Mitropoliei Basarabiei (Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghiș, Tari ev, Greceanâi) au promovat aceeași politică față de Biserica noastră în materie de restituire a bunurilor abuziv confiscate.
De asemenea, constatăm cu regret că Legea Republicii Moldova privind cultele religioase și părțile lor componente, nr. 125-XVI din 11/05/ 2007, nu a suportat nici o modificare în sensul cerut de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și nici o inițiativă legislativă de modificare nu a fost introdusă în ultimul an în Parlament.
Situația ne obligă să vă facem cunoscut și faptul că instanțele judecătorești ale Republicii Moldova, fiind sesizate de noi și având pe rolul lor dosare privind admiterea în legalitate a unui număr de 16 parohii ale Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni, tărăgănează nejustificat examinarea acestor cauze.
Totodată, Ministerul Justiției, fiind obligat de Curtea de Apel Chișinău să admită în legalitate aceste parohii, a preferat să nu se conformeze deciziei judecătorești pe care a atacat-o la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. La 23 iunie 2008, Curtea Supremă de Justiție a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță de contencios administativ la Curtea de Apel Chișinău. Examinarea acestei cauze simple a depășit orice termen rezonabil și pune parohiile Bisericii noastre în situația de a nu-și putea exercita drepturile elementare prevăzute de lege și de a nu beneficia de cea mai mică protecție din partea autorităților și agenților Statului.
Politici intolerante față de Biserică În legătură cu cele relatate mai sus, precum și cu cele comunicate cu ocaziile anterioare, Mitropolia Basarabiei adresează Secretariatului General al Consiliului Europei și Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precum și raportorilor APCE pentru Republica Moldova, rugămintea de a continua, în limitele competențelor fiecăruia, supravegherea modului de îndeplinire de către Republica Moldova a măsurilor individuale și generale în vederea executării hotărârii CEDO din 13/12/2001.
Trebuie să mai constatăm că Hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 este prima hotărâre pronunțată de Înalta Curte de la Strasbourg într-un dosar provenind din Republica Moldova. Cu toate acestea, durata supravegherii de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a modului în care Republica Moldova execută această hotărâre este nepermis de lung și nu se compară cu termenele nici unei altei hotărâri privind Republica Moldova. Acest fapt confirmă în sine că autoritățile Statului nostru ne aplică în continuare un tratament diferențiat și că Biserica noastră face obiectul unei politici intolerante din partea Statului și a agenților lui.
Mitropolia Basarabiei nu va ezita să vă pună la dispoziție și alte informații privind evoluțiile în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea Hotărârii CEDO din 13/12/2001.”
(www.basilica.ro)