Sindicaliștii au încheiat prin abandon, cu mult înainte de ora anunțată, un miting anunțat ca o mare manifestație dar la care nu au venit până la urmă decât în jur de 10.000 de oameni, mulți dintre ei renunțând rapid la scandări pentru o bere sau o tacla pe străduțele umbroase de lângă Parlament.
Manifestația părea că va fi una vehementă, ba chiar războinică având în vedere lozincile cu care erau întâmpinați cei care, puțin după ora 11.00, veneau în Piața Constituției dinspre Parcul Izvor: din boxele imense agățate de o mașină se auzeau, pe un fundal sonor care imita focuri de armă și zgomot de gloanțe, replicile rostite de Elena Ceaușescu în timpul ultimului miting al epocii. „Tovarăși, așezați-vă liniștiți!”, urmate apoi de brusc de un cor bărbătesc, și el înregistrat, vocile hotărâte scandând „Băsescu, Băsescu, lângă Ceaușescu” sau „Băsescu, Băsescu, te-așteaptă Ceaușescu!”.
În jurul prânzului, ora anunțată pentru începerea manifestației, în piață se adunaseră cam 8.000 de oameni, însă dinspre Parcul Izvor, unde erau parcate autocarele venite din țară, coloane întregi de manifestanți încă veneau către scena din Piața Constituției. Liderii sindicali au mai dirijat grupurile de protestatari timp de încă o oră, având grijă ca fiecare să ajungă la locul stabilit, și, după un „huo!” și un „Jos Guvernul!” – de încălzire, după cum a spus unul dintre organizatori la microfon – au început discursurile.
Miile de protestatari i-au huiduit, între discursurile liderilor lor, pe guvernanți și pe președintele Băsescu, cerându-le să plece și scandând împotriva „codului sclaviei”, așa cum opoziția și sindicatele au botezat noul Cod al muncii.
Confederațiile sindicale au încercat să se reinventeze, la mitingul de miercuri aducând, pentru prima oară, lideri de sindicat europeni, care să le spună oamenilor că au sprijin și în afară și că guvernul lor greșește cu actualul Cod al muncii. Europenii le-au vorbit românilor din Piața Constituției despre unitate și solidaritate, dându-le exemple de proteste din țări europene. I-au și încurajat, spunându-le chiar că, în astfel de momente, toți europenii sunt români.
Soarele destul de puternic, vremea frumoasă și poate și lehamitea de a-i asculta de ani și ani de zile pe aceiași și aceiași vorbitori care spun aceleași și aceleași mesaje i-au făcut însă pe mulți dintre protestatari să se retragă din mulțime după o jumătate de oră. Mulți s-au îndreptat spre Grădina Botanică, unii chiar spre Zoo Băneasa, din discuțiile dintre ei reieșind că e „păcat” de o zi liberă așa de frumoasă „ca să stăm să zbierăm ca nebunii pe-aici”.
Cei care au plecat din piață dar au ales totuși să rămână în zonă s-au tras la discuții la umbra blocurilor din piață, pe iarbă sau pe garduri. Unii însă au pornit către fast-food-urile, restaurantele, cafenelele și terasele din apropiere, la o bere și un sandwich „la varice”, la „o sămânță” sau la o cafea.
Mulți dintre protestatari păreau a fi venit până la București doar pentru a bifa ceva, nu pentru că ar fi sperat în vreo schimbare. Liderii de sindicat care au urcat pe scenă și au luat cuvântul nu au fost în stare să concureze tentațiile, astfel că, în jurul orei 14.00, în piață nu mai rămăseseră mai mult de cinci-șase mii de oameni. Au rămas însă și mai puțini atunci când pe scenă au urcat cei din trupa hip-hop Moromeții, care au avut un recital puțin prea lung format din piese necunoscute pentru majoritatea protestatarilor.
După o jumătate de oră de hip-hop, sindicaliștii au continuat discursurile, cu mai mult accent pe îndemnurile la grevă generală și solidaritate, dar și cu apeluri către cei „de pe margine” să revină între protestatari. Aceștia însă nu au reacționat nici la îndemnuri precum „Ne numără Boc!”, rămânând la terase ori la umbră.
Neîncrederea și deznădejdea au părut să fi atins chiar și vârfurile mișcării sindicale. Doar patru dintre cei cinci lideri de confederații au fost prezenți pe scenă, iar mesajele lor au fost, în proporții egale, de critică a guvernanților dar și de mobilizare a protestatarilor. Încercările liderilor de a-i face pe cei prezenți în piață conștienți de efectele pe care modificările la Codul Muncii le vor avea și asupra lor au părut însă a fi sortite eșecului.
Liderii sindicali au ajuns până acolo încât au încurajat oamenii să plece din țară și să-și caute loc de muncă în altă parte, în cazul în care modificările la Codul Muncii vor intra în vigoare. Mai mult, niciunul dintre vorbitorii de la tribună nu părea să mai creadă în ideea că moțiunea va trece și că Guvernul Boc va pica, odată cu recent asumatul Cod al muncii, toate efectele ulterioare fiind deja puse pe umerii parlamentarilor „cumpărați”, care „asistă ca niște momâi în Parlament” și „fac același joc de până acum”.
Protestul a părut să se anime pentru câteva minute odată cu sosirea în piață a politicienilor din opoziție. Lipsa de experiență în băi de mulțime a tinerilor lideri Ponta și Antonescu a făcut însă ca revenirea să nu dureze decât zece-douăzeci de minute, timp în care au fost încurajați, îmbărbătați pentru „lupta cu Băsescu” dar și atenționați să nu facă și ei „la fel ca Boc” odată ajunși la cârma țării. Grupul compact de parlamentari de opoziție a tras câteva linii prin mulțime, după care s-a îndreptat cu pas grăbit – poate un semn de disconfort? – către studioul de televiziune, unde și Ponta și Antonescu au părut să se simtă, în sfârșit, în largul lor.
Cel care a zăbovit cel mai mult în mulțime a fost Adrian Năstase, fostul premier fiind însă tot timpul flancat de o gardă de corp. A vorbit cu oamenii, însă i-a certat în multe rânduri pentru lipsa de mobilizare, criticând numărul mic al demonstranților și „sprijinul insuficient” pe care politicienii opoziției îl primesc din stradă.
Plimbarea prin mulțime a politicienilor a eclipsat discursul plin de modestie și bun simț al lui Adrian Sobaru, electricianul TVR care s-a aruncat de la balconul sălii de plen a Parlamentului în decembrie anul trecut, în timpul dezbaterii precedentei moțiuni de cenzură la adresa Cabinetului Boc, în semn de protest față de politicile guvernamentale. Cu emoții în glas, Sobaru, un alt invitat-surpriză al sindicaliștilor, i-a îndemnat pe aceștia să rămână solidari și să lupte pentru drepturile lor. Chiar dacă jumătate din piață era ocupată cu pozele cu politicieni, celalată jumătate a scandat de câteva ori numele lui Sobaru, la finalul scurtului său discurs.
Politicienii au plecat din piață după alte câteva minute în fața camerelor în mini-studioul Antena 3. Pe scenă, cânta Ducu Bertzi, însă piața era din ce în ce mai goală. Auzindu-l pe artist cântând, câțiva sindicaliști mai informați s-au întors și s-au îndreptat spre autocare, unul dintre ei, mai hâtru, spunând: „Ăsta are un nou hit: «Securitatea»!”, aluzie la recentele acuzații de colaborare cu Securitatea formulate de CNSAS împotriva folk-istului.
După încă o jumătate de oră, în ciuda îndemnurilor venite de la scenă, sindicaliștii au plecat către autocare, liderii văzându-se nevoiți să cedeze și să-i îndrume, resemnați, prin microfon pe cei din țară către autocare.
Astfel, la ora la care, teoretic, ar fi fost programat să înceapă votul asupra moțiunii, punctul culminant al zilei atât în Parlament cât și afară, în fața Casei Poporului, Piața Constituției se golise. Resemnați, sindicaliștii din țară se îndreptau agale spre autocarele lor, încă mai purtând pancartele cu mesaje împotriva „sclaviei” în care ar urma să fie aruncați odată cu adoptarea Codului Muncii.
Ovidiu Vanghele, Aurelia Alexa, Geanina Sandu
