Misterul primei supernove ce a fost descrisă vreodată, descifrat de astrofizicienii americani



Astrofizicienii americani au făcut lumină în cazul apariției misterioase a unei stele deosebit de strălucitoare, observată în urmă cu aproape 2.000 de ani de astronomii chinezi, a anunțat, luni, Agenția spațială americană, informează AFP.
În anul 185 e.n., acei astronomi au remarcat o stea foarte strălucitoare ce a apărut în mod misterios pe cer, unde a rămas vizibilă timp de opt luni.
În anii 1960, oamenii de știință au aflat că acel corp ceresc bizar era de fapt prima supernova ce a fost descrisă vreodată în analele astronomiei.
Ulterior, ei au botezat acel corp ceresc cu numele „RCW 86” și l-au descris ca fiind resturile unei stele care a explodat într-o supernova spectaculoasă. Aceste resturi se aflau la o distanță de Terra de circa 8.000 de ani-lumină (1 an lumină reprezintă 9.460 miliarde de kilometri).
Însă un anumit mister continua să existe: aceste resturi de formă sferică sunt mai mari decât se așteptau savanții și ocupă pe cer – observate cu raze infraroșii – un spațiu mai mare decât cel ocupat de Lună.
Soluția a venit grație noilor observații realizate cu raze infraroșii de telescoapele spațiale ale NASA și datelor colectate anterior de două telescoape orbitale – unul american și altul european.
Rezultatele au relevat faptul că RCW 86 era o supernova de tipul „Ia”, formată din moartea relativ liniștită a unei stele, asemănătoare Soarelui, care apoi s-a micșorat pentru a forma un corp ceresc de o mare densitate, denumit „pitică albă”.
Această pitică albă a explodat apoi într-o supernova, după ce a aspirat o altă stea, aflată în apropiere.
„O pitică albă este ca un fel de jar rămas după un foc stins, dar, dacă cineva varsă benzină peste el, explodează”, a explicat Brian Williams, astronom la Universitatea Carolina de Nord, principalul autor al acestui studiu, publicat în revista americană Astrophysical Journal.
Aceste observații au relevat în premieră faptul că o pitică albă poate să creeze o cavitate în jurul ei înainte de a exploda într-un tip de supernova de tipul „Ia”.
Acea cavitate ar explica motivul pentru care resturile de RCW 86 sunt atât de dispersate. Atunci când s-a produs explozia, materialele au fost expulzate în spațiu cu o viteză mai mare în această cavitate, golită de gaze și de praf, propagându-se astfel mai repede și mai departe decât ar fi făcut-o în lipsa cavității.