Gregorian Bivolaru a primit dreptul de rezidență permanentă în Suedia, având statut de refugiat, ceea ce prin legea suedeză este echivalent cu statutul de azilant, el neputând fi extrădat, a comunicat, miercuri, MISA, yoghinii neputând da detalii despre intențiile privind cetățenia ale mentorului lor.
Purtătorul de cuvânt al Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Eduard Frenți, a declarat, la finalul unei conferințe de presă desfășurate miercuri și pe parcursul căreia s-a creat o controversă privind statutul lui Bivolaru în Suedia, că mentorul yoghinilor a primit „rezidență permanentă cu statut de refugiat”.
„Lui Gregorian Bivolaru i s-a acordat drept de rezidență permanentă cu statut de refugiat, ceea ce prin legea suedeză este echivalent cu statutul de azilant. Hotărârea nu poate fi atacată cu recurs și Gregorian Bivolaru nu poate fi extrădat din Suedia”, a declarat Frenți.
Frenți a precizat că informația pe care a dat-o publicității a fost obținută de la Mihai Stoian, persoana de legătură între Bivolaru și yoghinii din România. „Stoian a citit exact ceea ce scrie în documentele primite de la autoritatea pentru migranți din Stockholm, trimise de funcționarii suedezi avocatului Niklas Larsson care-l reprezintă pe Bivolaru. Stoian, reprezentantul nostru acolo, a luat legătura cu avocatul și ne-a dat aceste informații”, a spus Frenți.
Nimeni dintre cei prezenți la conferința de presă de miercuri nu a putut preciza dacă, dată fiind decizia recentă a autorităților suedeze, Bivolaru ar putea solicita cetățenia suedeză sau dacă va renunța la cea română.
Reprezentanții școlii de yoga MISA au organizat, cu ocazia pronunțării sentinței favorabile lui Bivolaru la Stockholm, o conferință de presă la care au încercat să lămurească anumite aspecte privind statutul mentorului lor în Suedia. Deși l-au contactat telefonic pe avocatul din România al lui Bivolaru, Dan Apostol, acesta nu a putut să ofere date concrete despre statutul lui Bivolaru în Suedia sau despre intențiile acestuia. Apostol a precizat doar că se află „pe drumuri, prin Europa” și că nu a luat legătura cu Bivolaru de la aflarea deciziei autorității pentru migranți din Suedia. Problema statutului juridic al lui Bivolaru a fost lămurită după terminarea conferinței de presă și, implicit, după ce majoritatea jurnaliștilor părăsiseră sala, în urma unei convorbiri telefonice a unuia dintre membrii MISA din România și Mihai Stoian.
– În legislația suedeză pentru străini termenul de „azil” înseamnă permis de ședere pe motiv că cetățeanul străin este refugiat
În legătură cu situația lui Bivolaru, tot miercuri, directorul Direcției de drept internațional, cooperare judiciară și afaceri juridice externe din Ministerul român al Justiției, Răzvan Radu, declara pentru MEDIAFAX că în legislația suedeză pentru străini termenul de „azil” înseamnă permis de ședere pe motiv că cetățeanul străin este refugiat. Aceeași lege suedeză arată că „refugiat” este acel străin care se consideră persecutat pe motive diverse, cum ar fi de religie, politică, apartenență la anumite grupuri sociale.
Suedia este obligată să păstreze confidențialitatea motivelor care au stat la baza acceptării acordării de permis de ședere pentru yoginul Gregorian Bivolaru pe teritoriul său.
Revocarea cererii de azil o poate solicita doar o autoritate din Suedia, România neavând această posibilitate.
Pe de altă parte, dacă Bivolaru ar deveni cetățean suedez, azilul este revocat. La fel și în situația în care yoginul s-ar întoarce în țara de origine.
Radu a apreciat că admiterea cererii de azil a lui Gregorian Bivolaru de către autoritățile suedeze nu poate avea impact în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.
Potrivit directorului Răzvan Radu, Suedia – țară membră UE – a susținut că România îndeplinește criteriile politice, criteriile impuse la Copenhaga, fapt ce este întărit de altfel și în Raportul de țară pe 2005, „document care nu exclude cazuri izolate, care se pot întâmpla în orice stat democratic”.
– Instanța suedeză a respins cererea de extrădare a lui Gregorian Bivolaru deoarece a stabilit că există riscul ca liderul spiritual al MISA să fie supus unor persecuții grave
În opinia expertului din cadrul MJ, admiterea cererii lui Bivolaru de către Biroul de migrare din Suedia ar putea avea aceeași motivare pe care a dat-o instanța supremă suedeză, când a respins extrădarea yoginului, extrădare care era solicitată de Guvernul român.
Instanța suedeză a respins cererea de extrădare a lui Gregorian Bivolaru deoarece a stabilit că dovezile privind acuzațiile sunt insuficiente și că există riscul ca liderul spiritual al MISA să fie supus unor persecuții grave, se arată în motivarea trimisă autorităților române.
În acest caz, finalizat cu respingerea cererii de extrădare de către Curtea Supremă de Justiție a Suediei, instanța a luat declarații lui Gregorian Bivolaru, Mădălinei Dumitru – presupusa victimă a acestuia în dosarul de corupție sexuală -, și unor martori, dar a apreciat și cu privire la ancheta desfășurată de anchetatorii români.
Totodată, instanța supremă suedeză a apreciat că mandatele de arestare emise pe numele lui Bivolaru au avut ca motiv doar persecutarea yoginului.
La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, ministrul Justiției, Monica Macovei, a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție adrese în vederea verificării modului în care drepturile și garanțiile procesule ale lui Gregorian Bivolaru au fost respectate, în timpul cercetărilor.
Într-o altă sesizare ajunsă la CSM se solicita clarificarea legalității perchezițiilor la locuințele membrilor Mișcării de Intergrare Spirituală în Absolut. Secția de procurori a CSM a stabilit că nu procurorii au fost cei care au efectuat perchezițiile, astfel că sesizarea a fost clasată, spre nemulțumirea ministrului Justiției, Monica Macovei.
În aprilie 2004, Monica Macovei, în calitate de președinte al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki, precum și ceilalți membri ai Consiliului de conducere al organizației, a protestat față de acțiunile în forță ale autorităților împotriva MISA și a unor membri ai organizației și a cerut atît demisia directorului SRI, Radu Timofte, cît și pe cea a procurorului George Bălan.
APADOR-CH cerea încetarea imediată a acțiunilor de „hărțuire și intimidare” a membrilor și simpatizanților MISA, precum și declanșarea de urgență a cercetării celor care au dispus și executat aceste acțiuni.
Bivolaru a fost eliberat și reținut în aceeași zi -1 aprilie 2004 – de mai multe ori, rămânând până la urmă liber, însă fiind cercetat în continuare în acest dosar. Deși pe numele lui exista o interdicție de a părăsi țara, Bivolaru a ieșit din România, fiind reținut la Malmo, în Suedia, în biroul unei autorități publice unde a mers pentru a-și procura anumite documente.
Autoritățile române au cerut extrădarea fugarului, pentru ca acesta să fie adus în țară și judecat, însă cele două solicitări în acest sens au fost respinse de instanța supremă suedeză.
Bivolaru este judecat în lipsă, la Tribunalul Sibiu, unde procesul a început după ce apărătorii liderului Mișcării de Integrare Spirituală au cerut strămutarea din București în oricare alt loc din țară.
– APADOR-CH: Azilul lui Bivolaru este o palmă dată sistemului judiciar românesc
Decizia autorităților sudeze de a-i acorda lui Gregorian Bivolaru statutul de refugiat este „o palmă” pentru sistemul judiciar românesc, singura instituție din România care mai poate acționa fiind CSM, care-i poate sancționa pe anchetatorii care au instrumentat prost dosarul, apreciază APADOR-CH.
„Întreg cazul este o palmă la adresa sistemului judiciar românesc. El denotă faptul că justiția din România nu a fost capabilă să convingă o instanță suedeză de acuzațiile pe care i le aduce unei persoane”, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, Diana Călinescu, director executiv al Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Diana Călinescu a apreciat că decizia autorității pentru migranți din Suedia de a-i acorda statutul de azilant și, implicit, de refugiat mentorului Mișcării de Integrare Spirtituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru, este „un semnal de alarmă ce trebuie luat ca atare”.
Singura autoritate care, în opinia Dianei Călinescu, ar fi oportun să acționeze pentru „a repara cumva” imaginea asupra justiției române în ansamblul ei ar fi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care ar trebui să-i tragă la răspundere pe cei care au instrumentat „atât de prost” un dosar.
Concret, Călinescu nu s-a putut referi la eventuala vinovăție a lui Bivolaru, ci la modul în care, procedural, cauza a fost instrumentată.
„Cei care nu au făcut bine acest dosar trebuie trași la răspundere”, a apreciat, în concluzie, Diana Călinescu.
– Autoritatea Suedeză pentru Migrație confirmă că Bivolaru a primit azil politic
Autoritatea Suedeză pentru Migrație a confirmat acordarea azilului politic lui Gregorian Bivolaru, în luna decembrie 2005, se arată, miercuri, într-un comunicat remis de Ministerul de Externe agenției MEDIAFAX.
Ambasada României la Stockholm a contactat Autoritatea Suedeză pentru Migrație, iar aceasta a confirmat soluționarea pozitivă a apelului făcut de Gregorian Bivolaru în procesul prin care el solicita acordarea azilului politic. MAE menționează că, în septembrie 2005, aceeași instituție a respins cererea de acordare a azilului politic, în cele din urmă, solicitarea lui Bivolaru fiind acceptată în apel, la sfârșitul lui 2005.
În nici unul dintre aceste cazuri, Suedia nu a notificat ambasada României cu privire la evoluția proceselor, din considerente ce țin de confidențialitate și de specificul procedurilor, mai arată MAE.
– Lupașcu: Decizia Suediei în cazul Bivolaru trebuie să îngrijoreze
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupașcu, a apreciat, miercuri, că decizia de acordare a statutului de azilant lui Gregorian Bivolaru, în Suedia, „ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea”.
„Sub aspectul unor proceduri legale, iată unde s-a ajuns. Și asta trebuie să ne îngrijoreze pe toți”, a spus Lupașcu.
El a adăugat că, în urma unei sesizări oficiale, Inspecția Consiliului Superior al Magistraturii verifică procedurile în cazul Bivolaru iar, în maximum două săptămâni, va fi finalizat un raport.
– Pârvulescu: În dosarul Gregorian Bivolaru au existat influențe politice
Ancheta și acuzațiile în dosarul lui Gregorian Bivolaru au fost improvizate, iar procedura a fost exagerată, amplificată, astfel ca dosarul – unul vădit influențat politic – să poată fi produs înaintea campaniei electorale, a declarat, pentru MEDIAFAX, analistul politic Cristian Pârvulescu.
„Părerea mea este că Parchetul ar trebui să revizuiască dosarul. Cred că a existat influență politică. Gândiți-vă, în acest caz se combină două elemente esențiale într-o campanie electorală: sex și politică. Cred că dosarul Bivolaru trebuia să servească intereselor politice ale cuiva”, a declarat Cristian Pârvulescu.
Liderul Asociației Pro Democrația a mai ținut să precizeze că, după opinia sa, autoritățile suedeze au analizat „la rece” probele acuzării române în cazul lui Bivolaru, iar decizia contrară anchetatorilor români ar trebui să fie pentru aceștia un semn de întrebare.
Gregorian Bivolaru a primit dreptul de rezidență permanentă în Suedia, având statut de refugiat, ceea ce prin legea suedeză este echivalent cu statutul de azilant, el neputând fi extrădat, a comunicat, miercuri, MISA, yoghinii neputând da detalii despre intențiile mentorului lor privind cetățenia.
