Mîrza îi transmite lui Flutur că CJ Suceava nu se conduce ca un ocol silvic

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, care candidează din partea PSD pentru un nou mandat, i-a transmis contracandidatului său de la PD-L, senatorul Gheorghe Flutur, că administrația județeană nu se conduce ca un ocol silvic.
Mîrza a făcut referire astfel la activitatea pe care Gheorghe Flutur a avut-o în silvicultură.
„Județul și administrația județeană nu este ca un ocol silvic, sau o brigadă silvică, unde vinzi copacii și primești banii, uneori cu chitanță, iar altă dată fără. Administrația presupune o muncă foarte complexă și elaborată. În administrație trebuie să te ocupi de la cele mai mici lucruri, care au importanță pentru cetățean, până la lucruri de mare complexitate, cum ar fi activitatea de protecție socială, dezvoltarea aeroportului, reabilitarea drumurilor, construcția de poduri, sau de activitatea culturală”, a subliniat Gavril Mîrza.
Președintele CJ Suceava „îl liniștește” pe Gheorghe Flutur Șeful administrației județene din Suceava, Gavril Mîrza, a ținut „să-l liniștească” pe liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, după ce acesta l-a avertizat că riscă să ia țeapă de la așa-zișii investitori americani de la compania AMNYC Group Corporation, care vor să modernizeze aeroportul Ștefan cel Mare, și să investească în crearea unei zone economice în apropierea Centrului Economic Bucovina.
„Fără să-l consult pe domnul Flutur, care nu are o viziune și nici o strategie pentru dezvoltarea aeroportului, țin să-i transmit acestuia că am fost întotdeauna extrem de prudenți atunci când este vorba despre patrimoniul județului. Și îmi aduc aminte că au fost reprezentanți ai unor firme care veneau să dea țepe, și care au fost reținuți de organele de poliție și au fost cercetați. În nici un caz nu ne vom hazarda, nu vom angaja patrimoniul și nu vom încălca legislația românească”, a precizat Mîrza.
El a adăugat că în cazul colaborărilor anunțate cu firma AMNYC Group, acestea vor deveni certe doar după ce se va face evaluarea patrimoniului Aeroportului, de către o firmă specializată, și după ce se va stabili în mod clar valoarea investiției pe care vor să o realizeze partenerii americani.
„Doar în mintea unor oameni răutăcioși, la care în afară de o critică distructivă nu am văzut nici o idee valoroasă, pot să existe scenariile prezentate de ei”, a mai spus președintele CJ Suceava.
Mîrza explică celor de la PD-L cum se promovează proiectele de dezvoltare Pe de altă parte, Gavril Mîrza a ținut să le explice democrat liberalilor modul în care se promovează proiectele de dezvoltare a județului, precum și cum au fost realizate o serie de proiecte aflate în derulare.
În condițiile în care cei de la PD-L au reclamat lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă a județului, Gavril Mîrza a ținut să le transmită acestora că în prima ședință a Consiliului Județean va fi supusă spre aprobare strategia de dezvoltare economico-socială a județului, care va fi parte integrantă din strategia de dezvoltare a Regiunii Nord Est și a întregii țări.
El a precizat că nici un proiect care urmează a fi promovat prin Programul Operațional Regional sau prin Fondul de Dezvoltare Rurală nu va fi analizat de forurile competente dacă nu face parte din strategia de dezvoltare județeană, regională și națională.
„În ce ne privește, noi știm să ne facem lecțiile și programele, și nu bâjbâim precum face Gheorghe Flutur, cu tot felul de amatorisme, ajungând să spună că mărește și pensia oamenilor”, a precizat președintele CJ Suceava.
Democrat liberalii sunt sfătuiți să pună mâna pe carte Nu în ultimul rând, Gavril Mîrza a subliniat că acuzațiile aduse de PD-L cu privire la contractarea unui credit pentru realizarea proiectului „Suceava – Utilități și mediu” sunt nefondate.
Mai mult, el le-a transmis celor de la PD-L „să pună mâna pe carte” sau să învețe din experiența altor regiuni din Europa sau România, care au folosit credite sau emisiuni de obligațiuni pentru a realiza proiecte de dezvoltare.
„Ei spun acum că nu am folosit fonduri europene pentru a trage gaz metan în localități. În 2001, când s-a dat demarat acest proiect, România nu era membră a Uniunii Europene. Judecata trebuie să o facem la timpul când s-au produs lucrurile. Cum poți să acuzi azi, în 2008, că nu folosești fondurile europene pentru un proiect care a demarat în 2001.
Oricum, nici azi fondurile europene nu sunt deblocate, și numai într-o minte care cuprinde numai rea intenție și soluții negative poți să găsești o asemenea gândire”, a mai precizat Gavril Mîrza.