Mirosurile plăcute, precum cele ale prăjiturilor coapte de bunici în copilărie, rămân adânc gravate în memoria emoțională, însă cele neplăcute, precum cel al peștelui putred, lasă o primă impresie mult mai puternică, spun cercetătorii israelieni, citați de Reuters.
Cercetătorii din Israel spun că mirosurile neplăcute lasă cea mai puternică „primă impresie” – un mecanism de apărare inventat de organism de-a lungul mileniilor de evoluție -, însă și aromele plăcute își lasă amprenta asupra creierului.
„Am descoperit că primele asocieri dintre un obiect și o aromă lasă o semnătură distinctă în creier”, chiar și în cazul adulților, a explicat Yaara Yeshurun, de la Institutul pentru Științe Weizmann din Israel, coordonatoarea acestui studiu, publicat în revista Current Biology.
Această amprentă a mirosului inițial lăsată în creier este unică pentru fiecare tip de aromă în parte, a adăugat cercetătoarea israeliană.
Pentru a testa amintirile asociate cu mirosurile, oamenii de știință le-au prezentat voluntarilor un set de obiecte, care au fost apoi asociate, fiecare, cu o aromă și un sunet.
Unele dintre arome și sunete erau plăcute, precum mirosul de pară și sunetul de chitară, însă altele erau neplăcute, precum mirosul de pește mort și zgomotul făcut de un burghiu.
La o săptămână după experiment, cercetătorii le-au cerut voluntarilor să își amintească obiectele care le-au fost prezentate și au descoperit cu această ocazie că oamenii tind să își amintească cel mai bine mirosurile și sunetele neplăcute.
Ulterior, oamenii de știință au efectuat experimente similare în timp ce creierele voluntarilor erau scanate folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).
În urma acestor experimente, cercetătorii au remarcat că unele zone din hipocampus și amigdală – două regiuni din creier – se activează atunci când mirosurile sunt asociate cu obiecte, nu însă și atunci când acestea sunt asociate cu sunete.
Deși consideră că sunt necesare studii suplimentare, oamenii de știință israelieni sunt de părere că această descoperire ar putea conduce la noi metode de îmbunătățire a memoriei sau chiar la descoperirea unor tratamente pentru ștergerea amintirilor traumatizante din zonele din creier în care acestea sunt stocate.
