Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ieri, recursul în dosarul Costești, menținând decizia instanței inferioare cu privire la condamnarea lui Miron Cozma și a altor cinci lideri sindicali ai minerilor pentru implicare în evenimentele din ianuarie 1999.
Miron Cozma și ceilalți cinci lideri ai minerilor au contestat la instanța supremă sentința din decembrie 2003 a Curții de Apel București. Această instanță i-a condamnat la zece ani de închisoare pe Miron Cozma, pentru instigare la subminarea puterii de stat și, respectiv, la câte cinci ani de închisoare pe ceilalți cinci lideri sindicali ai minerilor.
În urmă cu două săptămâni, Miron Cozma a explicat în fața magistraților care au fost motivele sociale ale declanșării evenimentelor din ianuarie 1999 și a arătat că minerii nu au dorit violențe. Totodată, fostul lider al minerilor din Valea Jiului și-a susținut nevinovăția și a cerut să fie achitat.
Totodată, Viorel Dumitrescu, avocatul care i-a apărat atunci pe Cozma și pe ceilalți cinci lideri de sindicat – Romeo Beja, Dorin Loiș, Ionel Ciontu, Vasile Lupu și Constantin Crețan – a susținut că procesul este o premieră, având în vedere încadrarea juridică de subminare a puterii de stat. Mai mult, avocatul a cerut schimbarea încadrării juridice, având în vedere similitudinea faptelor cu cele petrecute în timpul mineriadei de la Stoenești, legat de care instanța i-a judecat pe cei implicați pentru tulburarea liniștii publice.
Potrivit actului de acuzare, cei șase lideri sindicali, acționând împreună, au determinat, înlesnit sau ajutat ca mase de oameni (unii dintre ei fiind chiar înarmați cu bâte, răngi și topoare) să comită fapte cu consecințe grave. Pe de altă parte, nu există nici o probă din care să rezulte că liderii sindicali au fost înarmați, chiar dacă acțiunea lor a fost considerată similară celei armate.
În 9 iulie 1998, Miron Cozma – condamnat pentru mineriada din 1991 – a fost eliberat din detenție, devenind membru al Partidului România Mare și a început demersurile pentru declanșarea unei ample mișcări de protest la care urmau să se alăture numeroase persoane, susțin anchetatorii.
Astfel, în ianuarie 1999, minerii au plecat spre București, având exemplul mineriadei din septembrie 1991 când, în urma mișcării lor, Guvernul Petru Roman a demisionat. Forțele de ordine au încercat să-i oprească în Defileul Jiului, însă oameni cu răspundere în Ministerul de Interne au dezvăluit punctele vulnerabile ale dispozitivelor, ceea ce a permis pătrunderea în front a ortacilor.
Același lucru s-a întâmplat și la Costești, unde jandarmii – majoritatea militari în termen – au fost luați „prizonieri” de mineri.
Potrivit evaluărilor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 26 ianuarie 1999, cheltuielile și pagubele Ministerului de Interne, Ministerului Apărării și ale Ministerului Industriei înregistrate în perioada 18-22 ianuarie 1999 se ridică la 130 de miliarde de lei vechi, fiind suportate din bugetul de stat.
Liderul minerilor din Valea Jiului a fost încarcerat în februarie 1999, după ultima mineriadă, când trupele Ministerului de Interne au oprit, la Stoenești, un nou drum al minerilor către București. În 15 februarie 1999, Cozma a fost condamnat definitiv de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la 18 ani de închisoare pentru mineriada din septembrie 1991.
Între timp, Miron Cozma a formulat mai multe cereri de grațiere, Ion Iliescu acordându-i clemență în ultimele sale zile ale mandatului de șef al statului. Astfel, Cozma a fost grațiat în 16 decembrie anul trecut, fiind încarcerat a doua zi, în 17 decembrie 2004, după ce a fost revocat decretul de grațiere. Miron Cozma a contestat revocarea decretului, astfel că a părăsit închisoarea în 14 iunie, după ce magistrații craioveni au apreciat că încarcerarea sa este nelegală.
Miron Cozma nu a venit la București, ieri, din cauza interdicției instituite de magistrați. Avocatul său a declarat că nici nu a făcut cerere pentru ca fostul lider din Valea Jiului să poată veni, sub escortă, la București.
Potrivit unei decizii a instanței supreme – prin care a fost condamnat la 18 ani de detenție pentru subminarea puterii de stat în timpul mineriadei din septembrie 1991 – Cozma are interdicție de a intra în orașele Petroșani și București, timp de cinci ani după ispășirea pedepsei. El poate intra în cele două orașe doar cu acordul instanței, pentru a fi prezent la procese, însă numai dacă este escortat de polițiști.
