Poetul Mircea Dinescu, aflat într-un turneu de promovare a volumului său de versuri intitulat „Femeile din secolul trecut”, volum pe care-l prezintă împreună cu un CD cu cântece în propria sa interpretare și cu „poezii pe sticlă” care etichetează vinul din producția proprie, a fost prezent joi la Suceava.
“Caravana cu cântecele, versurile și vinul lui Dinescu” a poposit la Dom Polski, unde poetul și-a prezentat oferta constând în 24 de poezii, cuprinse în volumul editat de Fundația pentru Poezie „Mircea Dinescu”, nouă cântece înregistrate pe un CD și câteva soiuri de vin din podgoria proprie, cu etichete cu versuri cu semnătura autorului.
Criticii și prezentatorii „sunt buni doar ca să plictisească publicul înainte”
Singur pe scenă, având ca „recuzită” doar binecunoscuta-i pălărie neagră de „gabor”, Mircea Dinescu și-a prezentat, în fața unui public care a umplut până la limită sala de spectacole suceveană, „produsele” într-o manieră auto-ironică.
Spunând de la bun început că n-a venit însoțit de critici și prezentatori pentru că „aceștia sunt buni doar ca să plictisească publicul înainte, după care vine autorul și nu-l mai ascultă nimeni”, Mircea Dinescu, dezinvolt și fără să-și impună restricții de atitudine sau de limbaj, și-a susținut spectacolul.
Pentru că a fost un adevărat spectacol, one man show, în care Mircea Dinescu a cântat, a recitat, a spus istorioare cu „ingrediente” picante.
„Un omagiu adus femeilor din secolul trecut”
După o scurtă introducere în care a povestit cum a căzut la examenul de admitere la Institutul de Teatru (fiindcă și-a recitat propriile poezii) și cum a fost apoi în armată la Slatina, Mircea Dinescu a spus că, la finele anului trecut, când a trecut pragul vârstei de 60 de ani, s-a felicitat singur scoțând de sub tipar acest volum de versuri, volum care, așa cum a menționat el, conține „poeziile mele scrise la bătrânețe și desenele lui Dan Erceanu făcute la tinerețe”.
Un volum care este „un omagiu adus femeilor din secolul trecut” („pentru că marile iubiri le-am avut în secolul trecut, în adolescență”), volum care cuprinde „poezii de amor ușor buruienoase, unele mai parodice, altele mai tragice și mai metafizice, toate în vers clasic”.
„Un adolescent ușor mai șifonat”
Subliniind faptul că a rămas „un adolescent ușor mai șifonat”, Mircea Dinescu a alternat cântecele cu recitarea, stârnind aplauzele spectatorilor.
Cu microfonul într-o mână și cu cealaltă mână în buzunarul pantalonilor, bătând tactul cu talpa piciorului, Mircea Dinescu, în duet cu el însuși (întrucât cânta suprapunându-se cu înregistrarea), a început cu un colind și a continuat cu cântece laice fără perdea.
Și pentru a nu părea desuet doar cu femeile din secolul trecut, a recitat și o poezie cu o femeie din secolul XXI: „Elodia”.
Prezența scenică s-a încheiat după un bis al cântecului cu versurile „Șapte mere-ntr-o basma / Și-am plecat la Moscova”.
„Șapte mere-ntr-o basma / Și-am plecat la Moscova”
N-au prea înțeles spectatorii și nici poetul de ce a urcat la final pe scenă „Banda țărănească” de la Dolhasca (deși Mircea Dinescu n-a respins solicitarea gazdelor, a făcut precizarea că la manifestările sale nu aduce și pe alții pe scenă) și de ce în foaierul Dom Polski, unde poetul avea standul de prezentare cu vânzare și s-a instalat pentru a acorda autografe, a cântat tot timpul fanfara de la Calafindești, făcând aproape imposibil, în sunetul alămurilor, orice dialog.
În hărmălaia din foaier, unde Mircea Dinescu era asaltat de doritorii de autografe, graficianul Mihai Pânzaru PIM i-a oferit un portret grafic de care acesta s-a arătat încântat.
În întunericul serii, sucevenii s-au îndreptat către case fredonând refrenul de la sfârșitul spectacolului: „Șapte mere-ntr-o basma / Și-am plecat la Moscova”.
