An de an, la Moldovița, una dintre comunele din zona de munte a județului Suceava, unde românul e frate cu codrul, iar frumusețea naturii se regăsește și în caracterul oamenilor, are loc un eveniment care aduce în fața vizitatorilor adevărate minuni create de gospodinele din Bucovina, cu multă migală, dăruire, dar mai ales cu suflet.
Festivalul Ouălor Încondeiate, ajuns la cea de-a IX-a ediție, s-a desfășurat chiar în Duminica Floriilor, când se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim.
Bijuteriile din coajă de ou
O întreagă lume, plină de simboluri arhaice, cu mesaje transmise din generație în generație, se ascunde în minunatele modele și culori ale ouălor încondeiate.
Crucea pascală și Învierea Domnului, Lumina Învierii, 40 de plini – câte un bumbișor pentru fiecare din zilele Postului Paștelui, soarele, brâul Maicii Domnului, frunza de stejar, conul de brad – unicat în cadrul expoziției, spicul de grâu, steaua, calea rătăcită – un drum șerpuitor, fără început și fără sfârșit, care învăluie oul pe toate părțile, ca o iluzie optică, cârligul ciobanului, grebla, cireșica și mușețelul sunt doar câteva dintre modelele care împodobesc cojile de ouă lucrate de Victoria Fundiur, de loc din Ulma.
Sunt cele mai vechi modele tradiționale, învățate de la bunicii săi, care le-au transmis părinților săi, apoi către ea, acum fiind preluate de fiica sa, în vârstă de 21 de ani, care duce cu mândrie mai departe aceste tradiții transmise din generație în generație.
Secretul unei lucrături atât de fine, care concurează cu succes uimitoarea artă chineză a picturii pe bob de orez, este un instrumentul tradițional numit chișiță, adică o bucățică de lemn cu un vârf de metal în capăt, cu care aplică un strat subțire de ceară topită, după un anumit model.
Ouă de diferite dimensiuni, de la cele minuscule, de prepeliță, la cele normale, de găină, uriașele ouă de gâscă ori giganticele ouă de struț, ceara naturală de albine, culorile – de multe ori obținute din ingrediente naturale, ca pe vremea străbunilor, chișița și multă răbdare, dar și talent artistic, sunt ingredientele din care apar aceste minunate bijuterii, atât de fragile, fizic, dar atât de puternice ca simbolistică și frumusețe.
Cele trei grații – arta ouălor încondeiate, arta gătitului și creațiile tradiționale
Anul acesta, chiar dacă festivalul din Moldovița a avut o concurență foarte puternică în cel de la Ciocănești, localitate cu renume în acest domeniu, printr-o neinspirată decizie ambele evenimente fiind programate în aceeași zi și la aceleași ore, numărul concurenților a fost mai mare ca niciodată.
Aproape 60 de expozanți s-au prezentat cu creațiile proprii și s-au înscris la concursul care se organizează pe trei secțiuni – ouă încondeiate, gastronomie și artă tradițională, după cum ne-a precizat Mugurel Balabasciuc, reprezentantul Primăriei Moldovița, care s-a ocupat de organizarea evenimentului.
Așa se face că, pe lângă frumusețea ouălor încondeiate, vizitatorii au putut admira dar și gusta fel de fel de preparate culinare de post – sărmăluțe în foi de varză, ciupercuțe călite, zacuscă, fasole bătută, copturi bine crescute și rumenite, ce te îndemnau să le rupi și să muști din ele cu acea poftă pe care o aveai când scotea mama cozonacii și plăcintele calde din cuptor, dar și numeroase preparate din pește (fiind dezlegare la pește) – păstrăvi afumați, pește cu mămăliguță, pește marinat.
La fel de interesante s-au dovedit a fi și creațiile tradiționale prezentate de expozanți, de la frumoase lucrături în lemn, la țesături măiestre.
„Mulțumim tuturor celor care ne sunt alături la acest frumos eveniment – ediția a IX-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Mă bucur că în Moldovița se face o activitate frumoasă, tradițională, îmi doresc ca festivalul să fie păstrat mulți ani de acum înainte”, a spus primarul comunei Moldovița, Traian Iliesi, care le-a solicitat celor prezenți să țină un moment de reculegere pentru un prieten al comunei și un susținător al festivalului, Valeriu Ștefan, care a încetat din viață în noaptea de vineri spre sâmbătă.
„Dacă nu s-ar fi întâmplat asta, ar fi fost prezent aici, în mijlocul nostru”, a adăugat Traian Iliesi, pomenindu-l pe omul de presă ieșean care a încurajat mereu organizarea acestei manifestări, fiind un iubitor de tradiții.
Pentru că arta încondeierii ouălor a apărut în strânsă legătură cu simbolistica religioasă a vopsirii acestora, la începutul manifestării a avut loc și o scurtă slujbă religioasă de sfințire, preotul stropind apoi cu apă sfințită toate exponatele, dar și pe cei prezenți la manifestare.
Tradițiile și obiceiurile huțule, transmise din generație în generație
Importanța organizării acestui eveniment, care, deși a devenit unul de tradiție, nu s-a prea bucurat de sprijin din partea celor care ar fi putut contribui financiar, astfel încât măcar premiile oferite participanților să nu fie doar câte o diplomă, a fost subliniată de unul dintre invitați, scriitorul Casian Balabasciuc: „Acest eveniment nu este un simplu târg, o expoziție oarecare, ci un moment de reuniune spirituală a comunității locale. Comunitatea huțulă din Moldovița s-a remarcat întotdeauna prin tradiții și obiceiuri, prin transmiterea acestora de la generație la generație. Acesta este și rolul nostru, al celor de azi, să transmitem celor de mâine lucruri frumoase, cum ar fi felul în care se ascultă o rugăciune, felul în care se încondeiază un ou sau se sculptează o lingură, felul în care se poartă o haină națională, moștenită din străbuni. Toate acestea și multe altele le veți admira și astăzi aici. Mulțumim lui Dumnezeu că am ajuns în pace să prindem și Floriile din acest an, ca să ne bucurăm de frumosul pe care-l avem printre noi”.
Cunoscuta și apreciata creatoare de ouă încondeiate Lucia Condrea, considerată sufletul festivalului, pe care l-a organizat alături de Primăria Moldovița, și-a exprimat bucuria de a vedea atât de mulți expozanți, în condițiile în care un festival cu aceeași tematică s-a organizat în aceeași zi, într-o localitate din aceeași zonă de munte.
„Festivalul Ouălor Încondeiate prilejuiește pentru a noua oară mărturia localnicilor pentru talent și hărnicie, pentru armonie și datini. Deja consacrată, manifestarea noastră adună, pe lângă priceputele gospodine din localitate, multe alte talente din vecinătăți, iubitori de artă și simțitori ai sfințeniei pământului românesc”, a spus prezentatorul evenimentului, Daniela Duprii, cântăreață de muzică populară din Moldovița.
Imediat după deschiderea oficială, membrii juriului – Lucia Condrea, Casian Balabasciuc, Mihaela Buculei, Mugurel Balabasciuc, Viorel Varvaroi și Daniela Duprii – au și mers în sală, pentru a da note exponatelor, timp în care tinerele talente locale au susținut un frumos program artistic, cu muzică tradițională religioasă, dar și populară.
Remarcabilă este și inițiativa unor tineri din comună – Grupul Local de Tineret Golden Star – care, din vânzarea produselor create de ei, vor duce pachete cu bunătăți, dar și haine unor copii pentru care soarta a fost mai puțin darnică.
Ouăle decupate și caseta cu surprize
Remarcabile ca lucrătură și ingeniozitate s-au dovedit a fi ouăle decupate realizate de Aurelia Tincuța Toma, adevărate opere de artă, rodul a multe ore de muncă.
În mâinile sale, ouăle de struț au devenit când o icoană a Maicii Domnului, când o grădină de trandafiri, când un lan de flori de câmp.
Ouăle de gâscă și cele de găină, perforate minuțios, s-au încărcat de modele tradiționale, precum cele de pe ia bucovineană, sau au devenit un fel de macrameu, de un alb uimitor, atât de delicat lucrat, încât ți-e și teamă să te uiți spre ele mai apăsat, să nu sfărâmi fragila coajă din care au fost făcute.
Dar surprizele făcute vizitatorilor nu s-au oprit aici, pentru că, unele din aceste bijuterii artistice au devenit, la rândul lor, casetă de păstrare pentru alte bijuterii, mai mici, făcute din același material fragil. La fel cum din celebra Matrioșka ies alte păpuși, mai mici, din ouăle de struț, care se deschid precum o casetă de bijuterii, răsar alte ouă filigranate, mai mici, mai delicate, care te fac să îți ții respirația, să nu le atingi nici măcar cu o adiere.
Grădina din găoace
Curcubeul culorilor revărsate pe ouăle încondeiate care fermecau privirile la expoziția-concurs de la Moldovița a fost completat, la standul unei femei din Demăcușa, de verdele crud al grâului încolțit.
În vreme ce unii au pus în valoare ouăle încondeiate în fel de fel de coșulețe, pe un pat de mușchi de pădure, pe ștergare tradiționale, în cuibare de găini, Veronica Loba le-a încadrat într-o grădină făcută din găoace de ouă vopsite.
Femeia, care de peste 40 de ani lucrează ouă încondeiate, așa cum a învățat singură, a dat o nouă utilizare ouălor care s-au spart în migălosul proces de producție, care durează și câte două-trei ore pentru un singur ou de găină.
