Minuni evreiești și minuni românești (II)

Sinagoga din Rădăuți va fi restaurată în anul 2008, în cadrul programului de protejare a patrimoniului evreiesc din România adoptat prin Hotărâre de Guvern în iunie 2007. Acest act normativ a decis suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor în vederea reabilitării a 14 monumente de cult mozaic, între care cele București, Dorohoi, Câmpulung Moldovenesc, Oradea, Bacău, Carei, Alba Iulia, Brașov, Satu-Mare, Timișoara, Craiova și Cluj-Napoca. Alte 9 sinagogi necesită lucrări de restaurare, între ele figurând cele din Rădăuți și din Vatra Dornei. Sunt vizate, de asemenea, și lucrări de împrejmuire sau de reparare a împrejurimilor deteriorate pentru 20 de cimitire evreiești din județele Bistrița Năsăud, Timiș și Neamț.
În municipiul Vatra Dornei s-a încheiat și un protocol de intenție între Primărie și Federația Comunităților Evreiești din România, protocol ce vizează reabilitarea arhitecturală și inginerească a Templului Evreiesc din localitate. Au semnat: primarul Constantin Huțanu și Președintele FCER, dr. Aurel Vainer, părțile semnatare obligându-se să asigure „reabilitarea arhitectural-constructivă a monumentului istoric „Templul Evreiesc Vatra Dornei”, în vederea repunerii sale în circuitul religios, de cultură și turistic.”
Sprijinul financiar acordat astfel FCER de către executivul românesc este una din multele dovezi privind atenția prioritară acordată în România protejării, reabilitării și punerii în valoare a patrimoniului sacru și istoric iudaic, care este recunoscut ca aparținând în totalitate comunității evreiești, dar prin importanța sa aparține și tezaurului cultural universal.
În România mai dăinuie 98 de sinagogi și 802 cimitire evreiești, în timp ce comunitatea evreiască mai numără doar 10000 de persoane, observându-se totuși o tendință de refacere a potențialului ei.
Autoritățile române și organizațiile culturale interne și internaționale fac eforturi, alături de FCER, să asigure existența și funcționarea normală a vestigiilor culturii create de-a lungul secolelor de evreii din România, ce au fost supuși pe nedrept Holocaustului și excomunicării în perioada ultimelor dictaturi europene și românești ale secolului trecut.
Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, în cadrul Programului de Educație Antidiscriminare pe care l-am înființat și îl coordonez, a organizat numai în anul 2007, 10 acțiuni (lecturi publice din scriitori evrei, expoziții de carte, lansări de carte, vizionare de concerte cu virtuozi evrei, o secțiune a festivalului le Printemps des Poètes, expoziția mea digitală intitulată Shaoh, care se află permanent expusă și pe site-ul Galeriei Tate) dedicate culturii iudaice. Cotidianul Monitorul de Suceava a găzduit timp de un an și jumătate serialul meu de articole și studii intitulat „Lecturi nerecomandabile: iudaism și românism sub presiune”.
Cultura iudaică din România este vie. Nimic nu e încă pierdut, când oamenii luptă să nu-și piardă rădăcinile și memoria.
Angela Furtună
Scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România