Minorii care nu merg la școală și „chiulangii”, predipuși să devină fumători înrăiți

– Sărăcia și lipsa părinților plecați la muncă în străinătate sunt alți doi factori care îi împing pe adolescenți către fumat și alcool
– Aproape 20 la sută dintre elevii cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani fumează zilnic, iar 14,13 la sută au recunoscut că fumează ocazional
Minorii care nu urmează o formă de învățământ și „chiulangii”, elevii care absentează nemotivat, sunt cei mai predipuși să devină fumători înrăiți. Studii realizate în ultimii ani, la nivelul întregii țări, organizate de „Salvați Copiii România”, arată că fumatul, în comparație cu consumul de alcool și cafea, este văzut în mai mare măsură ca un comportament care conduce la dependență, iar băieții tind să fumeze semnificativ mai frecvent decât fetele. Minorii care nu sunt elevi au de două ori mai mari șanse de a fuma, iar cei care absentează nemotivat au șanse extrem de mari de a fuma, de 15 ori mai mari decât cei care nu recurg la un astfel de tertip. Adolescenții care au un atașament ridicat față de familie, școală și biserică tind să fumeze mai puțin decât cei cu un atașament scăzut manifestat în legătură cu aceste instituții.
Psihologul Ecaterina Pelinari ne-a explicat că în urma a numeroase terapii s-a concluzionat că „motivatorii afectivi”, familia, părinții, joacă un rol foarte important în deciziile adolescenților de a se implica în comportamente de risc (consumul de alcool, consumul de droguri, sexul, fumatul și absenteismul/ abandonul școlar) care pot avea consecințe grave asupra vieții lor. „Rezultatele cercetărilor au demonstrat că motivele primare care au fost cele mai predictive în privința consumului de tutun și alcool s-au referit la stările afective (dorința de a amplifica emoțiile pozitive și de a le reduce pe cele negative) și la consecințele consumului de droguri, tutun, alcool, de exemplu distracția, diminuarea stresului și a plictiselii”, ne-a spus psihologul.
Sărăcia, sensibilitatea, vulnerabilitatea ereditară sau genetică, absența părinților plecați la muncă în străinătate și care își lasă copiii la rude sau „nimănui”, sunt printre cei mai întâlniți factori care determină adolescenții să se apuce de fumat și de alcool.
– Anturajul îi apropie pe adolescenți de fumat
Adolescenții și tinerii care au până în 20 de ani cred într-o mai mică măsură că fumatul are efecte negative asupra sănătății, spre deosebire de cei care au vârsta de 25 de ani sau peste, aceștia fiind de acord într-o mai mare măsură asupra existenței efectelor negative ale fumatului asupra sănătății.
Ecaterina Pelinari ne-a mai explicat că și părerile referitoare la necesitatea reducerii fumatului la nivelul societății diferă, după cum tinerii fumează un număr mai mare sau mai mic de țigări zilnic. „Subiecții care fumează din cauza anturajului din care fac parte consideră într-o mai mare măsură că fumatul are consecințe sociale, iar la cei la care fumatul nu are drept motiv anturajul, părerea este inversă. Aceleași studii arată că părerile cu privire la existența unor efecte nocive ale fumatului asupra sănătății diferă în funcție de persoanele fumătoare din familiile de origine ale subiecților și demonstrează statistic faptul că dacă un subiect a început să fumeze mai devreme decât altul, el va fuma mai multe țigări la momentul actual decât cel care s-a apucat mai târziu”, a completat specialistul în psihologie.
– Terapie motivațională pentru renunțarea la fumat
Zece adolescenți din diferite licee sucevene au încheiat recent un program de renunțare la fumat adresat adolescenților, desfășurat pe o perioadă de trei luni, unde specialiștii și-au propus să folosească o parte din strategiile considerate eficiente în renunțarea la fumat. „La sfârșitul celor 11 ședințe (aproximativ 3 luni), cei 10 adolescenți incluși în programul de intervenție au devenit niște persoane motivate să renunțe la fumat. Datele statistice arată clar eficiența intervenției noastre și ne îndreptățește în efortul de a continua pe această linie. Unii dintre ei cei care urmează o terapie de renunțare la fumat pot să reia acest veciu, dar, oricum, sunt mai motivați să renunțe decât cei care nu au încercat niciodată acest lucru”, a mai declarat Ecaterina Pelinari.
Fumatul este responsabil pentru aproape toate bolile pulmonare
Fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de neoplasm pulmonar la bărbați și 79% la femei. Riscul de cancer pulmonar la fumătorii activi este, față de nefumători: de 10 ori mai mare – dacă fumează mai puțin de 10 țigări pe zi, de 40 ori mai mare – dacă fumează 20-30 țigări pe zi și de peste 70 ori mai mare – dacă fumează mai mult de 40 țigări pe zi.
„Riscul unui fumător pasiv de a face cancer pulmonar este de peste 100 de ori mai mare decât al unei persoane care a locuit sau a muncit 20 de ani intr-o clădire construită cu azbest (alt factor care produce cancer pulmonar)”, declară șefa Compartimentului de Promovare a Sănătății, doctor Mariana Stoleru.
Jumătate dintre adoilescenți mor prematur din cauza unor boli cauzate de fumat
Jumătate din numărul tinerilor care încep să fumeze în perioada adolescenței devin fumători pe viață, iar jumătate dintre aceștia mor prematur din cauza unor boli cauzate de fumat susține, pe baza unor studii, președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan. El a declarat că 18,31 la sută dintre elevii cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani fumează zilnic, iar 14,13 la sută au recunoscut că fumează ocazional și 77,4 la sută că ar vrea să renunțe.