Ministrul Transporturilor amenință că va rezilia unul dintre contractele pentru modernizarea DN 17

Se va mișca ceva? După patru ani în care s-a făcut că nu vede hârtiile trimise de la Suceava și nu aude strigătele celor care reclamau calitatea proastă a lucrărilor și viteza scăzută de execuție a lucrărilor de modernizare a Drumului Național 17, Suceava – Vatra Dornei, conducerea Ministerului Transporturilor pare că va reacționa. Este posibil să nu fie decât o manevră electorală, iar amenințările ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, că va rezilia contractele firmelor care sunt în întârziere cu lucrările, să nu fie decât un simplu foc de paie. Invitat marți seară la o emisiune a postului Realitatea TV, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, a fost pus să comenteze situația reabilitării Drumului Național 17, pe porțiunea Sadova – Iacobeni.
Reportajul difuzat în cadrul emisiunii arăta neregulile semnalate și de ziarul Monitorul de Suceava, idei susținute cu titluri ale cotidianului nostru, dar și cu declarații de pe site-ul ziarului.
Pus în fața evidențelor, ministrul Orban a anunțat că în câteva săptămâni va ajunge la Suceava și va verifica personal stadiul și calitatea lucrărilor pe porțiunea incriminată, acolo unde lucrările sunt efectuate de firma grecească Mochlos.
„Vom analiza contractul și este posibil să-l reziliem. Acolo unde lucrările au fost efectuate și nu corespund calitativ, vor fi refăcute din banii constructorului”, a declarat Orban.
Mochlos a beneficiat de clemență din partea CNADNR
În cadrul aceleiași emisiuni, ministrul Transporturilor a dezvăluit și un alt aspect al relației contractuale dintre Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și firma Mochlos.
„Eu am solicitat rezilierea contractului, dar cei de la CNADNR au negociat prelungirea termenului de execuție. Cei de la Mochlos s-au mobilizat suplimentar, dar acum se vede că nu au capacitatea de a executa lucrarea”, a menționat Ludovic Orban.
Acesta a spus că și rezilierea contractului este o chestiune extrem de delicată, iar clauzele stipulate în momentul semnării înțelegerii între CNADNR și firma Mochlos ar putea fi o piedică importantă.
„Au fost cazuri când statul român ar fi fost obligat să plătească despăgubiri de multe milioane de euro și ar fi fost târât în procese interminabile. Acolo unde s-a putut am reziliat contractele, dar nu în toate cazurile este atât de simplu”, a explicat ministrul Orban.
Măgăria contractului dintre Mochlos și CNADNR
Mochlos, firma care se ocupă de lucrări pe o porțiune de 28 de km, între Sadova și Iacobeni, a ajuns să câștige licitația de modernizare într-un mod cel puțin dubios. Inițial, reprezentanții grecilor au depus o ofertă de aproximativ 180 de milioane de lei (aproximativ 48 de milioane de euro). Cu această sumă, grecii se aflau pe locul 9 al unui clasament întocmit de CNADNR, la mare distanță de primul loc ocupat de consorțiul de firme J.V. Garboli Conicos – Tirena Scavi, care a depus o ofertă de 120 de milioane de lei (circa 33 de milioane de euro), sumă pentru care exista și posibilitatea acordării un discount de până la 20%.
În final, grecii de la Mochlos și-au modificat oferta, până la 140 de milioane de lei (circa 38 de milioane de euro) și au fost desemnați câștigători, deși chiar și a doua ofertă se clasa sub cea a consorțiului J.V. Garboli Conicos – Tirena Scavi.
Directorul Mochlos recunoaște că s-a lucrat prost
Intervievat de reporterii de la Realitatea TV, Kostas Mitiledzis, directorul SC Mochlos SA România, a recunoscut că pe unele porțiuni există probleme, dar că acestea vor fi remediate, fără ca bugetul alocat de statul român pentru aceste lucrări să crească.
„Într-adevăr sunt unele zone cu faianțări (n.r. – măcinare a stratului de asfalt), dar nu este o problemă. Vom reface lucrările în acele zone”, a precizat Mitiledzis.
Directorul de la Mochlos a recunoscut și faptul că zidurile de protecție din zona montană nu sunt cele prevăzute în proiectul inițial. Kostas Mitiledzis a spus cu nonșalanță că nu vor fi probleme și că, dacă se respecta proiectul, lucrările se prelungeau.
Ce nu vrea să vadă însă șeful firmei grecești este că, chiar dacă lucrările nu s-au încheiat, zidurile de protecție se înclină amenințător spre axul drumului sau prezintă crăpături în mai multe zone, ca urmare a presiunii exercitate de versant.
O altă problemă este aceea că în loc de 16 km, atât cât era în proiectul inițial, acum se mai pot vedea astfel de ziduri doar pe o lungime de 6 km, o nouă economie în bugetul firmei grecești.