Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a semnat, luni, Ordinul privind stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine din România, care vor beneficia astfel de protecție, în urma unui demers al WWF România lansat anul trecut, care a avut sprijinul a peste 100.000 de persoane.
Rovana Plumb a spus, în deschiderea conferinței care a avut loc luni, că a semnat, în calitate de cetățean, dar și de europarlamentar, petiția lansată anul trecut de WWF România pentru salvarea pădurilor virgine.
Petiția, lansată în octombrie 2011, a strâns peste 100.000 de semnături în 33 de zile, fiind adusă la cunoștință ministrului Mediului de la vremea respectivă, Laszlo Borbely, care a semnat, în decembrie anul trecut, un protocol cu WWF România pentru protejarea pădurilor virgine. Cel mai important punct al acestuia a fost semnarea unui ordin de ministru pentru ca pădurile virgine să fie identificate și să beneficieze legal de protecție.
La conferință au mai participat directorul WWF România, Magor Csibi, coordonatorul regional Carpați, Păduri și Arii Protejate WWF România, Costel Bucur, academicianul Victor Giurgiu, Ovidiu Badea, de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, și directorul Romsilva, Adam Crăciunescu.
Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din zona eco-carpatică, 210.000 de hectare, reprezentând 65 la sută, se află pe teritoriul României, însă numai 20 la sută din această suprafață era protejată, a spus Rovana Plumb.
Ordinul semnat de ministrul Rovana Plumb stabilește criteriile de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine din România și prevede ca acestea, odată identificate, să beneficieze imediat de protecție, interzicându-se orice fel de intervenție umană asupra lor, cu excepția cazurilor de urgență sau de dezastru.
Potrivit lui Magor Csibi, la ora actuală sunt identificate 10.000 de hectare de păduri virgine în România, însă procesul de identificare nu ar trebui să dureze prea mult.
O pădure virgină este definită ca fiind una care nu a suferit o intervenție semnificativă a omului, stabilindu-se că intervenția semnificativă înseamnă ca pădurea să fi fost afectată în proporție de peste cinci la sută, a explicat Magor Csibi.
Criteriile de identificare a pădurilor virgine care vor beneficia de protecție sunt naturalitatea și mărimea suprafeței pe care o ocupă, a precizat Rovana Plumb în conferința de presă.
Semnării acestui ordin îi urmează un proces de cartare, alcătuirea unui catalog național al pădurilor virgine și adoptarea cadrului necesar pentru a fi asigurate măsuri compensatorii proprietarilor de astfel de păduri. Dacă vor fi identificate porțiuni de pădure virgină în proprietate privată, proprietarii vor primi compensații, al căror cuantum urmează să fie stabilit în cadrul discuțiilor privind cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020, a mai precizat ministrul Mediului.
Pe de altă parte, coordonatorul regional Carpați, Păduri și Arii Protejate a spus că România mai are păduri virgine doar în zone inaccesibile, „în care nici măcar retrocedarea pădurilor n-a ajuns”, așa că acestea sunt ale statului român.
El a arătat că, deși anul trecut WWF România a plătit „unei primării” o sumă ca să nu fie tăiate 340 de hectare de pădure, România este totuși prima țară dintre cele șapte state membre ale Convenției Carpatice care au semnat, în mai 2011, la Bratislava, Protocolul privind managementul durabil al pădurilor care și-a modificat legislația.
Ministrul Mediului a mai anunțat în conferință că săptămâna viitoare vor fi lansate în dezbatere publică noile Norme de amenajare silvică, precizând că cele în vigoare datează din 1986 și trebuie actualizate în conformitate cu practica europeană, respectându-se principiul biodiversității.
