Ministrul Justiției susține că sunt întemeiate amendamentele Parchetului privind Legea 298

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a afirmat, miercuri, într-o conferință de presă, că amendamentele procurorului general al României, Codruța Kovesi, la Legea privind furnizarea de date sunt „întemeiate” și „rezonabile”, ministerul urmând să-și exprime un punct de vedere. Procurorul general al României anunța, marți, că va solicita ministrului Justiției modificarea unor prevederi din Legea 298/2008, urmând să transmită observațiile sale în acest sens, nemulțumit de condițiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.
Predoiu a confirmat primirea amendamentelor și a spus că acestea vor fi analizate.
„Pot să vă spun, așa la prima vedere ca jurist – mie mi se pare că ele sunt intemeiate. Nu vreau sa ma antepronunț, o să las, conform politicii mele la minister, ca experții să-și spună cuvântul și vom formula, la rândul nostru, o poziție de politică față de propunerea procurorului general, Codruța Kovesi”, a spus ministrul Predoiu.
El a adăugat că argumentele procurorului general sunt „absolut rezonabile. „Cunosc foarte bine cu ce dificultăți se confruntă (procurorii-n.r.) în aceste cazuri speciale de criminalitate transfrontalieră, răpiri de persoane etc. Există și o preocupare la nivel european”, a declarat demnitarul, adăugând că, anul trecut, în Marea Britanie, era o mare dezbatere pe tema răpirilor, a traficului de persoane, a cooperării transfrontaliere pe această temă.
Ministrul a mai spus că se va lămuri și ceea ce înseamnă „infracțiuni grave”, cazuri în care, potrivit prevederilor Legii 298, procurorii pot cere instanței mandat pentru obținerea de date personale. „Vom susține propunerile cu anumite amendamente”, a adăugat Predoiu.
Listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic e relevant în cazurile de dispariție a unor minori sau în cele de omor, pentru efectuarea unor hărți informaționale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei, iar Legea 298/2008 îngrădește nepermis accesul anchetatorilor la date.
„Examinând domeniul de aplicare și scopul Directivei 24/2006 CE a Parlamentului European, transpusă în legislația națională prin Legea 298/2008, respectiv obligarea furnizorilor de servicii de a reține anumite date generate în procesul furnizării de servicii de comunicații electronice, precum și utilizarea datelor reținute în scopul investigării, detectării și punerii sub acuzare pentru comiterea unor infracțiuni grave, se observă că, deși textul este preluat în legea română în chiar articolul 1, prin dispozițiile ulterioare, Legea 298/2008 îngrădește nepermis accesul organelor de aplicare a legii la datele reținute, excluzând posibilitatea obținerii lor în faza de investigare”, susține Ministerul Public.
Principalele impedimente sunt dispozițiile care privesc procedura solicitării datelor reținute, spune sursa citată.
Astfel, conform articolului 16 al legii, accesul la datele reținute va putea fi obținut numai după începerea urmăririi penale și numai cu autorizarea motivată a președintelui instanței competente să judece cauza în fond. În opinia Ministerului Public, aceasta este o reglementare mai restrictivă decât interceptarea comunicărilor, care, potrivit Codului de procedură penală, se poate face și înaintea începerii urmăririi penale.
„Ne exprimăm serioase îndoieli cu privire la eficiența cercetărilor care se efectuează în cazul infracțiunilor informatice (acces neautorizat în sisteme informatice, fraudă sau fals informatic) în condițiile în care identificarea unor adrese de IP, log-urile de acces sau date asemănătoare ar putea fi obținute numai după începerea urmăririi penale”, susține sursa citată.
De asemenea, explică Ministerul Public, listingul comunicărilor purtate de pe un post telefonic este relevant în cazurile de dispariție a unor minori sau în cazuri de omor pentru efectuarea unor hărți informaționale, acestea fiind necesare în faza investigativă a cauzei.
„Or, urmărirea penală se poate dispune atunci când sunt date sau indicii temeinice că s-a comis o faptă penală”, arată sursa citată
Alt punct criticat de Ministerul Public este cel referitor la datele reținute de operatorii de telecomunicații care pot fi solicitate numai pentru cercetarea infracțiunilor grave, așa cum sunt definite ele în Legea 39/2003 de combatere a criminalității organizate.
Astfel, spun anchetatorii, nu vor putea fi solicitate date pentru infracțiuni cum sunt: vătămarea corporală gravă, viol, tâlhărie, act sexual cu un minor, furt din locuințe, fals în înscrisuri și uz de fals.
Termenul de stocare a datelor este de doar șase luni, ceea ce va îngreuna activitatea de strîngere a probelor în cazurile de crimă organizată, corupție sau cauze care se continuă în timp, subliniază Ministerul Public.
„Prelucrarea, stocarea și aranjarea datelor reținute în baze de date constituie activități automate, fără relevanță sau impact pentru autoritățile îndreptățite, în cazul nostru organele de cercetare penală, de urmărire penală. În acest context valoarea informațiilor reținute este zero, până în momentul în care, într-un caz specific – cauză/lucrare penală – acestea pot conduce la stabilirea unei situații de fapt, a unui serviciu, a unui echipament și finalmente a unui utilizator, existând indicii că s-a comis o infracțiune, gravă. Chiar și în acest caz valoarea acestora este una istorică și nu documentară, cum este de exemplu valoarea unei interceptări a convorbirilor telefonice”, explică Ministerul Public.
Procurorul general Codruța Kovesi a susținut, marți, că trebuie modificate prevederi ale legilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal și anunță că va trimite Ministerului Justiției observațiile sale în acest sens, nemulțumit de condițiile impuse la solicitarea listingurilor de convorbiri.
După bilanțul de marți al activității Poliției Române, Codruța Kovesi a declarat jurnaliștilor că va înainta, miercuri, Ministerului Justiției observațiile sale cu privire la carențele legislative legate de prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, demnitarul răspunzând unor întrebări referitoare la Legea privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, intrată marți în vigoare.
Codruța Kovesi a subliniat că procurorii speră să se modifice aceste dispoziții, întrucât listingurile convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazuri de infracțiuni grave și doar dacă este începută urmărirea penală.
Mai mult, procurorul general a afirmat că termenul de șase luni pentru stocarea datelor este insuficient în cazul unor investigații complexe.
Potrivit legii, care intră în vigoare miercuri, furnizorii de servicii de comunicații pot da procurorilor date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informațiile.
Pe de altă parte, reținerea de date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Noua reglementare se aplică datelor de trafic și de localizare a persoanelor fizice și juridice, precum și datelor conexe necesare pentru identificarea abonatului sau utilizatorului înregistrat, stabilind în sarcina furnizorilor de servicii și rețele publice de comunicații electronice obligația de a reține anumite date generate sau prelucrate în cadrul activității lor de furnizare a serviciilor de comunicații electronice, pentru punerea acestora la dispoziția autorităților competente (MIRA, Ministerul Public, SRI și SIE) în scopul utilizării în cadrul activităților de cercetare, de descoperire și de urmărire a infracțiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracțiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
Furnizorii de rețele publice de comunicații și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea și administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reținerii, timp de șase luni de la momentul efectuării comunicării, a următoarelor categorii de date: date necesare pentru urmărirea și identificarea sursei unei comunicări; date necesare pentru identificarea destinației unei comunicări; date necesare pentru a determina data, ora și durata comunicării; date necesare pentru identificarea tipului de comunicare; date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicație al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; date necesare pentru identificarea locației echipamentului de comunicații mobile.
Solicitarea autorităților privind transmiterea de date reținute în condițiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a președintelui instanței – căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală – dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracțiuni grave.
Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată și de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competență, în caz de urgență, prin ordonanță motivată, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia ordonanței anchetatorului în cel mult 48 de ore.
Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.
Ministerul Comunicațiilor are la dispoziție 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.