Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se declară preocupat de presiunile mediatice la care magistrații sunt supuși și de „tendințele de escaladare” a polemicilor publice privind anumite proceduri judiciare în curs, anunțând că dezavuează orice presiune asupra magistraților.
Într-un comunicat remis, vineri, agenției MEDIAFAX, ministerul Justiției „își exprimă preocuparea față de tendințele de escaladare a polemicilor publice legate de desfășurarea unor proceduri judiciare în curs și de presiunile mediatice la care magistrații pot fi supuși în acest context”.
Ministrul amintește că prioritatea sa este prevenirea, combaterea și eradicarea corupției, „obiectiv al strategiei de reformă a justiției și o condiționalitate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare desfășurat împreună cu Uniunea Europeană”.
„Activitatea magistraților este esențială pentru atingerea acestui deziderat de interes național”, precizează ministrul Predoiu în documentul citat.
Demnitarul afirmă că militează pentru desfășurarea actului de justiție în afara oricăror presiuni și susține eforturile făcute de magistrații profesioniști pentru buna desfășurare a anchetelor și judecarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor.
„Susținem și solicităm magistraților să ignore și să reziste oricăror forme de presiune în exercitarea atribuțiilor ce le revin. Magistratul este supus legii și este dator să-și exercite atribuțiile potrivit conștiinței sale profesionale și convingerii sale intime privind spețele pe care le instrumentează. Plecând de la principiul separației autorităților în stat, dezavuăm orice forme de ingerințe reciproce dintre acestea, altele decât cele prevăzute de Constituție și de lege”, afirmă Cătălin Predoiu.
Cu aceeași ocazie, ministrul Justiției invită întreaga clasă politică „la moderație și reținere în aprecierile la adresa magistraților”, ca o garanție a bunei administrări a justiției.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, joi, în plen, că politicienii și membrii Executivului au depășit limitele admisibile ale discursului politic în privința afirmațiilor despre procurori.
Plenul CSM aprecia că libertatea de a critica o instituție publică, libertate specifică discursului public, a fost transformată în declarații de natură a discredita un întreg corp profesional.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii susținea că prin aceste declarații publice, ce culpabilizează întregul corp al magistraților procurori, s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a scăderii prestigiului procurorilor și a afectării independenței acestora.
Potrivit CSM, reprezentanților celorlalte puteri – legislativă și executivă – nu le este permisă exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justiție și a celor care-l înfăptuiesc.
„Într-un stat de drept, nimeni și, cu atât mai mult, un reprezentant al uneia din celelalte două puteri nu are dreptul să extrapoleze nemulțumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmații aduce inevitabil atingere principiului constituțional al separației puterilor în, stat cu consecința afectării prestigiului justiției și implicit a independenței și reputației magistraților”, se arată în concluziile Plenului CSM de după ședința de joi.
Plenul CSM susținea că politicienii și membrii Executivului au depășit limitele admisibile ale discursului public politic așa cum sunt protejate de dispozițiile articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care consacră libertatea de exprimare.
