Noul ministru pentru IMM-uri, Comerț și Mediul de Afaceri, Constantin Niță, are în vedere majorarea sumei alocate de la buget pentru susținerea firmelor mici și mijlocii, restructurarea instituției și desemnarea reprezentanților comerciali în străinătate pe criterii de performanță, nu politice. Niță (PSD) vorbește, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, de planurile privind organizarea ministerului, care vizează o mai bună comunicare între structurile proprii, eficientizarea activității acestora, stabilirea unor criterii de performanță pentru angajați, dar și preluarea în subordinea instituției a Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS).
De asemenea, printre planurile noului ministru se numără creșterea sumelor alocate de la buget pentru susținerea firmelor mici și mijlocii de la mai puțin de 0,1% la 0,4% din PIB, precum și introducerea unor facilități fiscale, precum neimpozitarea profitului reinvestit în tehnologie și scutirea de la plata contribuțiilor la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat de o firmă pentru o perioadă de doi ani.
Altă măsură vizată de Niță este reducerea perioadei în care o firmă poate obține finanțare de la stat sau din fonduri europene, de la circa 200 de zile la aproximativ 30 de zile, dar și administrarea privată a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Prezentăm integral interviul cu Constantin Niță:
Reporter: Veți restructura ministerul?
Constantin Niță: Este un minister care a fost fără personalitate și tratat cu foarte multă indiferență. Sper ca actualul Guvern să aibă o atitudine mult mai favorabilă pentru că eu pe unde am trecut am încercat să impun o anumită cadență, o anumită personalitate instituției pe care am condus-o. În al doilea rând este un minister făcut din mai multe părți care nu comunică sau n-au comunicat între ele, care din păcate nu funcționează ca un tot unitar, ceea ce creează anumite probleme și de comunicare în interior și în exterior. În al treilea rând, în mod cert va fi o restructurare și ca mod de abordare al relațiilor cu presa, a relațiilor interne care nu funcționează sau funcționează foarte prost. Pe de altă parte, acest minister nu este ca Ministerul Transporturilor sau alte ministere, aici lucrează oameni care știu câteva limbi străine, de altă calitate, nu poți să-i dai afară așa. Sunt funcționari publici. Dar nu asta este intenția mea. Intenția mea este să văd că pot face performanță. Fac performanță – rămân, nu fac performanță – nu rămân, scurt.
Pe partea de comerț exterior avem de-a face cu o echipă de profesioniști, din păcate sunt puțini tineri. În momentul de față departamentul funcționează, dar trebuie să aducem un anumit dinamism. O problemă este că din păcate reprezentanții comerciali în străinătate au fost folosiți mai mult ca sinecuri politice și nu ca profesioniști, au fost trimiși afară mulți pe alte criterii decât cele de performanță. Cred că la sfârșitul lui februarie vom avea o primă întâlnire cu toți reprezentanții din exterior și toată activitatea lor va fi stabilită prin criterii de performanță, tradusă în contracte și sprijin pentru firmele românești. Trebuie să existe un raport favorabil care să se concretizeze în creșterea exporturilor românești pe acele piețe între prețul pe care îl plătește statul pentru întreținerea lor acolo – salariu, mașini, cazare, masă – și rezultate. Cine nu face față acestor criterii pleacă.
De asemenea, în mod firesc ar trebui să existe cel puțin 20 de posturi la nivelul departamentului, așa-numitele posturi tranzitorii care trebuie folosite pentru pregătirea celor care pleacă afară pentru că în prezent ministerul scoate la concurs 5-6-10 posturi pentru reprezentanți comerciali afară, respectivii dau examen, câștigă, stau o lună și pleacă la post, acolo habar nu au ce se întâmplă pe piață, nu cunosc tehnicile de comerț exterior, nu cunosc reglementările organizațiilor internaționale de comerț exterior. Lucrurile astea nu se pot învăța într-o lună, oricât de bun ar fi el, ci stând, lucrând în sistem cel puțin șase luni. Aceste posturi tranzitorii vor fi înființate printr-o hotărâre de Guvern. O să încerc să explic Guvernului această chestiune foarte importantă și care în mod cert va da mai multă stabilitate și profesionalism celor pe care îi trimitem afară.
Tot pe acest sector urmează o perioadă în care va trebui cumva să reluăm exporturile pe piețele tradiționale. Am avut exporturi masive în Rusia, în China, Orientul Mijlociu. Concentrarea va rămâne pe UE, dar nu am văzut nicio țară din UE care să nu lucreze cu țările astea, și nu văd de ce noi nu am face-o. Vom înființa centre de promovare de comerț în Rusia, China, India, Egipt și probabil în Republica Moldova, la Chișinău.
Rep.: Ce măsuri veți lua în domeniul sprijinirii IMM-urilor?
C.N.: Pentru mai puțin de 1%, adică 0,1% din IMM-uri pentru care se acordă fonduri acum, nici n-aș ține un asemenea departament. Ori sprijiim 10%-15%-20% din cele 600.000 de IMM-uri, să se simtă că statul pune umărul, ori altfel asta este o joacă, o glumă. Dăm sprijin la 500 de societăți comerciale de la UE. Am o altă percepție în ceea ce privește sprijinul IMM-urilor. Este o joacă, dăm 100 de milioane de euro la 600.000 de IMM-uri, deci modul de abordare trebuie total schimbat.
Rep.: Deci cereți mai mulți bani de la buget pentru programele pentru IMM-uri?
C.N.: 72% din PIB este făcut de IMM-uri, când o să vină Ministerul Economiei, de exemplu, și o să spună că face 70% atunci gradul de importanță a acordării sprijinului va trebuie să fi 70% la Economie, 30% la IMM-uri. Deocamdată este invers și prin urmare cred că este mai important să le sprijinim pe furnici, așa cum le spun eu, să facă bani care să se ducă la bugetul de stat.
Rep.: De câți bani aveți nevoie de la buget?
C.N.: 0,4% din PIB din 150 miliarde euro cât era acesta e o sumă importantă. Cu banii aștia aș putea să sprijin 10.000 de firme. Acești bani sunt pentru programele derulate cu bani de la buget și pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene. Cu cifra asta o să merg eu la Finanțe și o să discutăm. Pentru primul an este o cifră rezonabilă. Dacă am putea să atragem și cele circa 800 de milioane de euro din fonduri europene (sumă prevăzută pentru perioada 2007-2013 pentru finanțarea IMM-urilor, n.r.) ar fi extraordinar, s-ar simți o infuzie de capital pentru aceste furnici. Altfel, vorbim degeaba. Știu că este foarte greu să facem lucrul acesta, dar măcar să încercăm să schimbăm puțin și mentalitatea.
Am făcut un experiment, am trimis niște colegi să stea la coadă la agenția din județul X să ia un credit, un sprijin pentru un proiect. Ai proiectul, te așezi frumos la rând și spui «domnule vreau să pun proiectul ăsta aici». Cât credeți că durează până obții banii pentru proiectul respectiv? 189 de zile. Păi ăla ce să facă în condiții de criză în șase luni?. Este un privilegiat dacă reușește în șase luni, dacă mai are și contestații durează peste 200 de zile. Șase luni cu tot felul de hârțoage, proiectul este evaluat o dată de minister, se duce la Autoritatea de Management unde se mai face o evaluare. Sunt reguli create de noi, o birocrație cum nu există în nicio țară. De ce în Irlanda durează 15 zile?
Rep.: Care credeți că trebuie să fie perioada optimă?
C.N.: Maxim o lună. Exact ca la o bancă, dacă m-am dus la o bancă și am spus «îți dau 15% în cont, îți dau bilanț, îți dau toate documentele, peste o lună îmi dai banii». Banca evaluează și dă creditul. În 2008 statul a dat 300 de miliarde de lei vechi pentru IMM-uri, din care s-au tras 150 de miliarde. Ce să faci cu 100 de miliarde? Eu am altă abordare cu privire la sistemul de finanțare, de aceea săptămâna viitoare vreau să mă întâlnesc cu băncile, cu Ministerul Finanțelor, facem revoluție sau plecăm. La discuție vor participa Ministerul Finanțelor, Eximbank, CEC, Asociația Română a Băncilor și Consiliul pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii.
Rep.: La ce sisteme de finanțare pentru IMM-uri vă gândiți, aveți ceva concret?
C.N.: Mă gândesc în primul rând la modul de lucru. Este vreo bancă să dea vreun credit acum? Nu. Pentru că nu are garanție. Fondul de garantare există, dar trebuie să multiplicăm banii de care dispune acest fond, trebuie un fond de contragarantare. Îl facem, îl dotăm, îl capitalizăm. Dacă nu reușim să capitalizăm și să sprijinum undeva între 5.000-10.000 de firme în 2009 să nu avem pretenția ca la bugetul de stat să vină bani cu care noi să facem cheltuieli de investiții.
Rep.: La audierile din Parlament ați vorbit de mai multe măsuri fiscale pe care le veți propune pentru sprijinirea IMM-urilor, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit în tehnologie și introducerea impozitării forfetare. Vă mențineți aceste intenții?
C.N.: Neimpozitarea profitului reinvestit este un lucru bun pentru firme dacă vor să facă business și să se dezvolte. Impozitul forfetar reglează foarte mult economia gri, în sensul că omul nu mai este tracasat de niciun interes să lucreze la negru și de regulă asta se întâmplă în servicii. Am făcut un studiu acum câțiva ani la Brașov și din 22.000 de firme doar 9.000 plăteau impozit pe profit. Dacă vă uitați la diferența dintre 9.000 și 22.000 toate erau hoteluri, restaurante, buticuri, chioșcuri. Toți au mașini, toți au vile, dar nu plătesc la stat, bagă totul pe cheltuială. Și atunci mai bine statul își ia banul înainte. Mai ales în servicii, impozitul forfetar va putea aduce mai mulți bani la stat. Măsurile vor fi introduse în Codul Fiscal.
Rep.: Vi se pare viabilă măsura propusă de fostul guvern privind acordarea de ajutor de la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat în care este angajat un șomer?
C.N.: Nu, dar dacă pentru fiecare nou loc de muncă creat într-o firmă reușim să preluăm măsura din Franța, adică să nu se achite contribuția la stat pe o perioadă de doi ani, atunci ar fi o măsură foarte bună. Trebuie să introducem sânge în sistem, pentru că nu avem lichidități, pentru că băncile nu dau credite.
Rep.: Referitor la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, al cărui statut a fost modificat de fostul Guvern, ce planuri aveți?
C.N.: Vom modifica Hotărârea de Guvern privind statutul Fondului pentru că nu este în regulă. Este posibil să aducem administrare privată a fondului. Asta înseamnă licitație pentru desemnarea societății de administrare. Nu se poate ca fondul de garantare să facă și contragarantare, să dea și credite, este o prostie. Ei au vrut să schimbe conducerea, nu au putut și au găsit această modalitate.
Rep.: Altă intenție exprimată de dumneavoastră a fost preluarea ARIS în coordonarea ministerului. Ați făcut ceva concret până acum?
C.N.: N-am făcut nimic concret. Preluarea ARIS ar fi un lucru foarte bun pentru că toate informațiile de pe piață vin la noi, noi trebuie să ne ducem la ARIS, în loc să fim în aceeași curte. Sunt tot felul de greșeli care s-au făcut, dar sigur e greu să le explici. Eu am crescut în comerț, înțeleg foarte bine fenomenele astea, dar e greu să spun unuia care habar nu are de ce este bine ca ARIS-ul să fie la noi. Se pune problema ce intenții am eu să preiau ARIS. Ce intenții să am eu, ce să fac cu 37 de oameni, decât să-i iau și să-i pun la treabă într-un anumit sistem care să funcționeze. Avem IMM-urile, avem comerțul exterior, dacă am avea și ARIS s-ar închide cercul. Eu vreau eficiență, nu să stăm să alergăm dintr-o clădire în alta. Dacă nu vrem, să ținem zece ARIS-uri, nu mă interesează.
Rep.: Una dintre intențiile fostului ministru Ovidiu Silaghi a fost trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului din nou la Camera de Comerț. Ce părere aveți de această măsură?
C.N.: Părerea mea personală este ca ONRC să rămână la Ministerul Justiției.
Rep.: Au fost stabiliți secretarii de stat?
C.N.: La nivelul PSD s-a stabilit un nume, Gheorghe Marin, urmează să fie numit oficial de premier. Trebuie să se hotărască la nivelul PDL și celălalt secretar de stat.
