Ministrul Educației, nemulțumit de starea actuală a învățământului

Ministrul Educației și Cercetării, Mihail Hărdău, este nemulțumit de starea actuală a învățământului, atrage atenția că elevul este focalizat pe note, și nu pe o ”țintă”, dar este optimist în privința viitorului școlii românești, despre care crede că, în timp, „se va mai așeza”.
„Aș vrea ca elevii să se descătușeze de rigurozitățile actuale. Ierarhizarea nu este bună. Părinții îi obligă pe copii să învețe pentru notă. Prima întrebare pe care o pun copiilor, de cum ajung acasă, este «ce notă ai luat» și doar rareori «ce ai învățat». Din acest motiv copiii nu au o țintă pentru viitor. Singura grijă, la presiunea familiei, este nota, a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, ministrul Educației
Elevii nu trebuie să meargă la școală pentru note, iar primii care trebuie să-i învețe pe copii acest lucru sunt părinții. Studii efectuate în 2005 în UE arată că, la ora actuală, copii sunt mai buni decât părinții lor, dar ei învață mai puțin decât au învățat părinții, a adăugat ministrul Educației.
O altă problemă remarcată de ministrul Hărdău îi vizează pe profesori.
„Nu poți fi profesor, dacă nu îți plac copiii. Nu am țipat niciodată la copiii mei și nici la studenții mei. Atitudinea dascălului trebuie să fie conciliantă, demnă, profesionistă. Indiferent de cât de năzdrăvan este școlarul sau cât de variată este imaginația acestuia, profesorul trebuie să aibă propria strategie de abordare a fiecărui caz, dar din care să dispară, bătaia, țipatul, cuvintele jignitoare și orice altă formă de agresiune fizică sau verbală, a mai spus Hărdău.
Nici amploarea fenomenului meditațiilor impuse nu este pe placul ministrului.
„Aș vrea să revenim la perioada în care părinții consultau un anumit profesor despre care se spunea că ar fi foarte bun numai pentru o evaluare sau îndrumare. Acum, unii profesori îi obligă pe elevi să facă meditații, altfel nu trec clasa. Este inadmisibil. Părinții, în loc să combată acest fenomen și să-i reclame pe respectivii dascăli, pentru ca școala să ia atitudine, se complac și acceptă târgul. Pentru combaterea fenomenelor de corupție, Ministerul Educației ar trebui să aibă o armată de angajați care să nu facă altceva decât să-i urmărească pe profesorii care își impun meditațiile. Or dacă nimeni nu reclamă, pe cine să urmărim. Și apoi, de unde atâția controlori?”, explica Hărdău.
O altă nemulțumire privind anumite situații din școala românească actuală vizează pasivitatea anumitor inspectori școlari față de starea unităților de învățământ.
”Sunt cam patru județe unde s-au cheltuit zero lei, iar altele care au folosit toți banii. Respectivii inspectori generali trebuie schimbați. Avem nevoie de oameni – cum spuneam și la profesori – cu har. Gospodari. Așa cum sunt acasă, să fie și la școală. Dacă nu pot, să lase locul altora. Cred că o primă condiție la angajarea unui inspector general sau director ar trebui să fie un test care să vizeze îndeletnicirile de gospodar”, a continuat ministrul.
Demnitarul este susținătorul ideii de depolitizare a învățământului.
”Funcția de ministru este politică. Nu numai în România. Decizie pe care o acceptăm. Aș vrea însă, și chiar insist, ca restul structurilor școlare să fie depolitizate. Mă refer la inspectoratele școlare, dar și la administrația locală. Presiunile exercitate de membrii anumitor partide – mă refer acum la Alianță – sunt foarte mari, în anumite cazuri. La videconferințe am cerut ferm să înceteze aceste presiuni”, a adăugat demnitarul.
În pofida multor neajunsuri, a corupției, a profesorilor fără har, a elevilor și părinților în goană după note, ministrul Hărdău este optimist și crede că, în timp, școala românească se va așeza și multe din actualele probleme vor dispărea.