Miniștrii învățământului superior din 47 de țări europene participă la Conferința Bologna care are loc, joi și vineri, la București, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenții din Europa își vor petrece o parte a studiilor în străinătate.
Conferința ministerială de la București va stabili prioritățile pentru faza următoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru țările din Spațiul european al învățământului superior (SEIS).
Miniștrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenții de învățământ superior din Europa își vor face o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referință european pentru mobilitatea învățământului superior, adoptat în noiembrie 2011.
Conferința de la București este organizată împreună cu Forumul politic Bologna, care reunește țări din afara SEIS.
Cel mai mare eveniment educațional mondial
Ministrul Educației, Cătălin Baba, declara recent că aproximativ 500 de participanți vor participa la Conferința Bologna de la București, cel mai mare eveniment educațional mondial, similarul summit-ului NATO din politică, pentru organizarea căruia au fost alocați peste 256.000 de euro.
Potrivit agendei reuniunii, în deschiderea Conferinței Bologna vor vorbi președintele Traian Băsescu, ministrul Educației, Cătălin Baba, și comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou.
România a semnat Declarația de la Bologna și este membru fondator încă din 1999. La sfârșitul conferinței de la București, Secretariatul Bologna va fi predat Armeniei.
Conferința Bologna stabilește trei obiective comune de politici: șanse egale la un învățământ de calitate, creșterea angajabilității absolvenților și creșterea nivelului mobilității studenților, ca mijloc pentru un învățământ mai bun.
Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou, le-a transmis statelor membre că, pentru a răspunde crizei și șomajului în continuă creștere în rândul tinerilor, trebuie să își modernizeze urgent sistemele de învățământ superior și să elimine obstacolele din calea unui Spațiu european al învățământului superior (SEIS) pe deplin funcțional.
Într-un discurs susținut înaintea reuniunii bianuale a miniștrilor învățământului superior de la București, în cadrul procesului de la Bologna, comisarul Vassiliou a subliniat că este esențial să se treacă la acțiune pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și creștere economică în Europa.
„Spațiul european al învățământului superior a făcut, fără îndoială, progrese reale în apropierea sistemelor diferitelor țări. Dar mai avem multe de făcut: învățământul superior ar trebui să se afle în centrul tuturor eforturilor noastre de a depăși criza, deschizând căi către oportunități mai bune pentru tinerii noștri”, a declarat comisarul.
Androulla Vassiliou a precizat că aceste obiective nu se vor realiza „fără asigurarea unei finanțări pentru învățământul superior suficiente pentru a contribui în mod durabil la bunăstarea economică și la progresul social”.
Exemplu de cooperare de succes la nivel european
Miniștrii învățământului superior din 47 de țări europene se reunesc, joi și vineri, la București pentru a se pune de acord cu privire la reformele necesare pentru a crea un Spațiu european al învățământului superior modernizat și deschis. Pe fundalul crizei și al impactului social al acesteia, miniștrii au convenit că reformele trebuie să se concentreze pe dezvoltarea capacității insuficient exploatate a învățământului superior de a contribui la creșterea economică și la sporirea capacității de ocupare a unui loc de muncă – un mesaj central și pentru „Agenda Comisiei Europene pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior în Europa”, adoptată în septembrie 2011.
Procesul de la Bologna vizează crearea unui Spațiu european al învățământului superior în care studenții pot alege dintr-o gamă extinsă și transparentă de cursuri și beneficiază de proceduri simple de recunoaștere.
De la începuturile sale în 1999, procesul de la Bologna a fost un exemplu de cooperare de succes la nivel european, reunind țările europene pentru aprobarea și punerea în aplicare a unor reforme ale învățământului superior pe bază de cooperare voluntară. Comisia Europeană este un membru activ al procesului de la Bologna, împreună cu cele 47 de state membre.
Principalele reforme ale procesului de la Bologna se concentrează asupra unei structuri în trei cicluri a studiilor superioare – licență, masterat, doctorat – asupra asigurării calității și asupra recunoașterii calificărilor și a perioadelor de studii.
Structura Bologna a studiilor superioare s-a adoptat, în general în trei sferturi dintre țările SEIS, între 70 și 90% dintre studenți participă la programe care corespund sistemului de licență și masterat de la Bologna.
Ultimul raport de punere în aplicare a procesului de la Bologna, prezentat miniștrilor la București și pregătit cu sprijinul Comisiei Europene, arată că prea mulți studenți renunță la învățământul superior sau absolvă fără competențe care favorizează găsirea unui loc de muncă.
Unii se confruntă cu obstacole în calea recunoașterii calificărilor lor academice într-o altă țară și este nevoie de timp pentru ca instituțiile să treacă la „învățare centrată pe student” – în care programele educaționale sunt adaptate la necesitățile studenților, și să prezinte clar ceea ce aceștia ar trebui să înțeleagă și să fie capabili să facă în urma studiilor lor, se mai arată în raport.
În general, învățământul superior nu oferă încă rezultate pe măsura potențialului său de stimulare a creșterii. O serie de instrumente dezvoltate în cadrul procesului de la Bologna contribuie la încurajarea tranziției către sisteme mai orientate către student. Sistemul european de credite transferabile (ECTS) atribuie puncte de credit pentru fiecare parte a unui program de studiu, pe baza volumului de muncă al studentului pentru a obține rezultate specifice ale învățării. Acesta simplifică acumularea de către studenți a creditelor obținute în programe diferite și recunoașterea studiilor în străinătate în instituția lor de origine. „Suplimentul la diplomă” oferă o descriere standardizată a studiilor realizate, facilitând înțelegerea conținutului oricărei diplome, indiferent de țara în care a fost obținută.
