Ministerul Public a consultat procurorii cu privire la alegerea unui procuror ca șef al CSM și a informat că 92 la sută dintre cei chestionați consideră că alegerea Oanei Schmidt Hăineală este în concordonață cu dispozițiile Constituției, având în vedere că membrii CSM au același statut și vocație.
„În contextul declarațiilor publice recente, referitoare la statutul procurorului, declanșate de alegerile pentru conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a organizat consultarea procurorilor din Ministerul Public. În urma acestui demers, 92 la sută din cei 1.982 procurori consultați și-au însușit următoarea declarație: «Luările de poziții publice din partea unor asociații profesionale ale magistraților și a unor persoane publice ce pun în discuție statutul procurorului în România și apartenența la corpul magistraților ca urmare a rezultatului alegerilor noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4 ianuarie 2013 sunt de natură să provoace îngrijorarea membrilor acestei profesii.
Statutul procurorului în România este clar definit în Constituție și în Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Rolul acestuia în activitatea judiciară, calitatea sa de magistrat, principiile în baza cărora își desfășoară activitatea și pe baza cărora se organizează cariera sa, sunt în mod explicit reglementate de cadrul normativ în vigoare și conforme standardelor internaționale. „Alegerea unui procuror în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii este în concordanță cu dispozițiile Constituției și ale Legii 317/2004, având în vedere că membrii Consiliului au același statut și aceeași vocație, iar Consiliul este forul comun având ca scop apărarea independenței justiției. Alegerea președintelui este rezultatul votului majorității membrilor Consiliului, în condițiile legii»”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public remis presei joi.
Totodată, mai scrie sursa citată, 80 la sută din procurorii consultați au considerat că: „Punctele de vedere exprimate de Asociația Procurorilor din România, în contextul actual, nu reprezintă poziția corpului profesional al procurorilor, fiind necesară declanșarea demersurilor prin care să se asigure că interesele profesiei sunt promovate de o asociație profesională reprezentativă, activă, care să-și asume poziția de partener real de dialog în spațiul public”.
„Urmare acestei consultări, Ministerul Public subliniază încă o dată că respectarea statului procurorilor este necesară îndeplinirii de către acesta a rolului de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, al drepturilor și libertăților cetățenilor”, conchide Ministerul Public, condus interimar, din 2 octombrie, de către Daniel Morar, fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție.
În ședința de alegere a președintelui CSM, din 4 ianuarie, procurorul Bogdan Gabor a susținut că trebuie păstrat statutul procurorului.
Ulterior, judecătorul Cristi Danileț a susținut că există intenția Executivului de a se modifica Constitutia pentru separarea procurorului de judecător, pentru crearea unui CSM distinct, precum și pentru punerea procurorilor sub autoritatea administrativă și profesională a ministrului Justiției.
În acest context, în 8 ianuarie, Ministerul Justiției a emis un comunicat de presă în care a precizat: „1. În portofoliul de lucru legislativ al Ministerului Justiției nu se află niciun proiect de modificare a Constituției. 2. Ministerul Justiției nu a avut și nici nu are intenția de a pune în discuție modificarea statutului de magistrat al procurorilor. 3. Responsabilitatea oricăror afirmații contrare prezentului comunicat aparține autorilor acestora”.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, judecătorul român se bucură de inamovibilitate, iar procurorul de stabilitate. Concret, judecătorul este independent în hotărârile sale, în timp ce procurorul este subordonant procurorului ierarhic, implicit ministrului Justiției – motiv pentru care, prin modificarea Constituției din 2003, i-a fost luată posibilitatea de a aresta, întrucât nu îndeplinea exigențele de magistrat independent în accepțiunea Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Concret, Curtea Europeană statuase că pentru ca un magistrat să exercite funcții judiciare în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, el trebuie să îndeplinească anumite condiții care reprezintă tot atîtea garanții pentru persoana deținută: independență față de Executiv și față de părți; delimitarea funcției de urmărire penală de cea de decizie cu privire la privarea de libertate.
