Ministerul Muncii amintește românilor că trebuie să se supună restricțiilor cu privire la munca în străinătate, până când România va deveni membră UE, călătoriile în țările europene fiind posibile doar în scopuri turistice, fără să depășească 90 de zile în decursul a șase luni, și nu pentru a munci.
Mai mult de 4.000 de români au rămas fără pașapoarte, în prima săptămână a lunii august, după ce autoritățile române de frontieră au constatat că ei au depășit termenul legal de ședere în străinătate. Foarte mulți dintre cei care au rămas fără pașapoarte erau plecați la lucru în străinătate și care se întorceau acasă în vacanță. Totodată, sute de români care lucrau în alte state au renunțat să mai vină în România ori s-au întors din drum, când au aflat despre noile reglementări privind regimul frontierei.
Departamentul pentru Muncă în Străinătate din cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF) precizează că, atâta vreme cât României i se aplică reguli diferite de țările comunitare, accesul românilor pe piața forței de muncă din Uniunea Europeană este restricționat.
„Nu trebuie confundată libertatea de mișcare a forței de muncă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (pe care o vom dobândi după momentul aderării), cu libertatea de deplasare în scop turistic consfințită prin semnarea Acordului Schengen (…), în baza căruia românii pot călători pe teritoriul statelor semnatare ale Acordului pentru o perioadă de până la 90 zile într-un interval de șase luni, fără a fi necesară viza statului respectiv”, afirmă sursa citată.
În baza Acordului Schengen, românii pot călători în statele semnatare în scop turistic, dar nu pentru a munci. Fără viză de muncă și autorizare în scop de muncă din partea autorităților țării de destinație, românii care, profitând de statutul de turist, lucrează în mod nereglementat pot deveni victimele unor abuzuri și ale traficului sau pot fi expulzați, adaugă MMSSF.
