Roșia Montană Gold Corporation a acționat în instanță Ministerul Mediului, pentru că „a refuz nejustificat” să emită Acordul de funcționare pentru barajele Corna și Cetate ce urmează să fie construite în cadrul Proiectului Roșia Montană. Potrivit unui comunicat de joi al companiei, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) ar fi trebuit să dispună emiterea Acordului de funcționare pentru barajele Corna și Cetate, după ce Comisia de experți a MMDD a aprobat emiterea acestor Avize de funcționare în siguranță încă din anul 2007, vot reluat, în unanimitate, și în ședința din 26 martie 2008.
Roșia Montană Gold Corporation susține că după votul comisiei de experți, MMDD, în calitate de autoritate competentă, avea obligația de a emite Avizul privind documentația în termen de maxim o săptămână de la data ținerii ședinței și Acordul de funcționare în termen de zece zile de la data primirii solicitării.
„Roșia Montană Gold Corporation a urmat procedurile legale și a îndeplinit toate cerințele prevăzute de lege pentru obținerea Avizelor și Acordurilor de funcționare încă din anul 2007. Compania consideră că refuzul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile este nelegal și reprezintă un abuz de putere”, a declarat directorul general al companiei, Dragoș Tănase, citat în comunicat.
Gabriel Resources este o companie minieră, cu sediul în Canada și listată la bursa din Toronto. Compania Gabriel Resources este implicată în explorarea și dezvoltarea unor licențe miniere din România și este angajată în dezvoltarea proiectului aurifer Roșia Montană, pe care îl deține în proporție de 80 la sută.
Sursa citată precizează că Gabriel Resources a investit în România peste 350 de milioane de dolari prin Roșia Montană Gold Corporation și va aloca mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea Proiectului minier Roșia Montană.
Proiectul de exploatare a aurului și a argintului de la Roșia Montana a ajuns într-un impas, după ce Guvernul a respins, în septembrie 2007, evaluarea privind impactul asupra mediului.
În luna ianuarie, Curtea de Apel Alba a anulat certificatul de urbanism emis, în anul 2004, de Consiliul Local Roșia Montană, prin care zona era declarată zonă industrială și rezervată proiectului minier propus de Gabriel Resources.
Decizia Curții obligă Ministerul Mediului la returnarea documentației depuse pentru obținerea autorizației de mediu, fapt care ar anula întregul proces de obținere a autorizațiilor necesare pentru exploatarea minieră în zona Roșia Montană. Refacerea demersurilor ar dura, potrivit companiei, în jur de zece ani.
Totodată, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a dat în judecată Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD), dar și pe ministrul Korodi Attila și pe secretarul de stat Silviu Stoica, reprezentantul ministerului în Comitetul de Analiză Tehnică a proiectului minier, compania fiind nemulțumită de decizia instituției de întrerupere a procedurii de autorizare a proiectului său minier.
Acțiunea în instanță a fost depusă de companie la Curtea de Apel București.
Printr-o cerere depusă în luna iunie la dosarul instanței, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) arată că a plătit deja angajaților concediați 877.302 de euro, adică 3.216.102 lei, din care 986.310 lei reprezintă plăți compensatorii conform Contractului Colectiv de Muncă, iar 2.229.792 de lei plăți compensatorii potrivit proiectului de concediere colectivă.
Același document arată că RMGC are de plătit un total de 1.485.554 de euro cu titlu de plăți compensatorii către angajații ale căror posturi au fost restructurate în urma decizei Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) de a opri procedura de autorizare a proiectului minier din Apuseni.
Prin cererea depusă la instanță, RMGC își majorează cererea de daune formulată în procesul intentat MMDD, ministrului Korodi și secretarului de stat Stoica, de la suma inițială de o sută de mii de euro la 977.302 euro, cuantumul crescând cu suma deja plătită. RMGC mai anunță că, pentru restul de 608.252 de euro, își rezervă dreptul de a formula o nouă cerere de majorare a pretențiilor, după ce și acești bani vor fi plătiți angajaților disponibilizați.
Mai multe ONG-uri și-au anunțat susținerea pentru ministrul Korodi Attila, și pentru secretarul de stat Silviu Stoica. Organizațiile nonguvernamentale Greenpeace, Alburnus Maior și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, opozante ale proiectului minier propus la Roșia Montană, au fost primele care au anunțat că intervin în procesul intentat ministrului Mediului și secretarului de stat de către compania minieră ce dorește să demareze investiția din Apuseni.
Interesul organizațiilor de a interveni în cauză este unul „legitim și justificat” prin aceea că, pe parcursul procedurii de obținere a acordului de mediu de către RMGC, ONG-urile au promovat acțiuni în instanță pentru suspendarea și anularea certificatelor de urbanism obținute de către RMGC și, deci, vizând suspendarea și încetarea procedurii de obținere a acordului de mediu de către aceasta.
Roșia Montană Gold Corporation intenționează să exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Roșia Montană, susținând că ar putea extrage câteva mii de tone de aur și argint prin procedeul de cianurare. Compania româno-canadiană intenționează să deruleze o investiție de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zăcământ auro-argintifer din Europa. În urma studiilor realizate în zonă, specialiștii au descoperit o rezervă de aproximativ 331 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
