Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a aprobat noul Regulament de organizare și funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI), decizia de a introduce noi reglementări venind ca urmare a constatării unor deficiențe de organizare, dar și pentru evitarea unor conflicte de interese.
Reprezentanții Ministerului Culturii au declarat pentru MEDIAFAX că „modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice s-a impus din următoarele motive: existența deficiențelor organizatorice; existența deficiențelor privind conflictul de interese al membrilor comisiei cu partea de proiectare; lipsa asigurării confidențialității și compatibilității funcționarilor publici care fac parte din aparatul de lucru al Ministerului Culturii și al direcțiilor județene”.
Reprezentanții Ministerului Culturii nu au dorit însă să ofere informații punctuale cu privire la deficiențele la care se face referire.
Noul regulament cuprinde reglementări suplimentare menite să asigure funcționarea eficientă și îndeplinirea atribuțiilor legale, precum și transparența decizională în derularea activității specifice și imparțialitatea membrilor comisiilor.
În acest sens, pentru a evita situația de incompatibilitate a membrilor comisiilor în raport cu proiectele evaluate, membrii Comisiei Naționale și membrii comisiilor zonale vor completa o declarație de imparțialitate – în conformitate cu art. 26, lit. b.
Totodată, au fost incluse prevederi clare cu privire la regimul incompatibilităților și la evitarea conflictelor de interese și în cazul funcționarilor, colaboratorilor din compartimentele de specialitate ale Ministerului Culturii și ale serviciilor sale deconcentrate care participă la lucrările comisiilor. Aceste dispoziții sunt în măsură să asigure derularea procedurilor de avizare a documentațiilor specifice domeniului monumentelor istorice, în condiții de imparțialitate și de evitare a conflictelor de interese.
„Pentru a evita situația de incompatibilitate a membrilor comisiilor în raport cu proiectele evaluate, membrii Comisiei Naționale și membrii comisiilor zonale vor completa o declarație de imparțialitate (art. 26, lit. b). De asemenea, se dorește separarea structurii de avizare (profesională) de cea administrativă (funcția publică)”, se arată în răspunsul Ministerului Culturii remis MEDIAFAX.
În ceea ce privește comisiile zonale, numărul acestora a rămas același, 12, însă au fost reconfigurate ca structură, pentru a asigura funcționarea lor eficientă și corelarea cu numărul de monumente istorice pe județ, precum și cu capacitatea instituțională a direcției județene pentru cultură, care asigură secretariatul comisiei zonale.
Astfel, în conformitate cu Art. 6 – aliniatul 4, Comisiile zonale ale monumentelor istorice și teritoriul de competență a fiecărei comisii sunt următoarele: Comisia Zonală 1 (sediul la Iași) – acoperă județele Iași, Vaslui, Galați, Vrancea, Bacău, Comisia Zonală 2 (sediul la Piatra Neamț) – acoperă județele Suceava, Botoșani, Neamț, Comisia Zonală 3 (sediul la Tulcea) – acoperă județele Tulcea și Constanța, Comisia Zonaă 4 (sediul la Ploiești) – acoperă județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Comisia Zonală 5 (sediul la Buzău) – acoperă județele Buzău, Brăila, Ialomița, Călărași, Comisia Zonală 6 (sediul la Târgu -Jiu) – acoperă județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vălcea, Olt, Comisia Zonală 7 (sediul la Timișoara) – acoperă județele Timiș și Caraș-Severin, Comisia Zonală 8 (sediul la Oradea) – acoperă județele Arad, Bihor, Satu Mare, Comisia Zonală 9 (sediul la Cluj-Napoca) – acoperă județele Maramureș, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Comisia zonală 10 (sediul la Sibiu) – acoperă județele Alba, Sibiu, Mureș, Hunedoara, Comisia Zonală 11 (sediul la Brașov) – acoperă județele Brașov, Covasna, Harghita și Comisia Zonală 12 (sediul la București) – acoperă municipiul București și Județul Ilfov.
De asemenea, au fost delimitate atribuțiile acestor organisme știiințifice și a fost redefinit rolul Biroului Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, care de acum va analiza numai contestațiile cu privire la avize sau alte categorii de documente, cu excepția contestațiilor care privesc clasarea/declasarea, care, potrivit legii, sunt de competența plenului Comisiei Naționale.
Rolul secretarului comisiei sau al secțiunii de specialitate/ comisii zonale, după caz, a fost mai bine delimitat, pentru a asigura o desfășurare mai corectă a ședințelor și a consemnării în procesele verbale a elementelor principale ale discuțiilor de specialitate din cadrul ședințelor CNMI. Astfel, secretarul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice este șeful compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii. Prin ordin al ministrului Culturii se va desemna și un supleant al secretarului Comisiei, din compartimentul de specialitate din cadrul ministerului, care va îndeplini atribuțiile secretarului atunci când acesta din urmă nu poate participa la lucrările Comisiei.
Altă modificare importantă față de actualele reglementări privește modalitatea de consemnare a procedurii de avizare care se bazează acum pe faptul că propunerile de avizare ce se adoptă prin vot se consemnează de fiecare membru în Fișa propunerii de avizare sau în Fișa de vot, după caz, care se anexează la procesul verbal al ședinței, devenind astfel parte integrantă a documentației lucrărilor CNMI.
Totodată, conform articolului 32 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, procedura de contestare prevede mai multe etape. Astfel, beneficiarul documentației poate contesta avizul emis de minister sau de serviciul public deconcentrat, în termen de 5 zile de la comunicare, și contestația se soluționează în maximum 30 de zile de la depunere. De asemenea, contestațiile depuse cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sunt comunicate spre a fi analizate și soluționate Biroului Comisiei.
În cazul în care contestatarul nu este mulțumit de răspunsul primit, acesta se poate adresa instanței de contencios administrativ, potrivit legii.
În plus, ordinul de clasare, de declasare sau răspunsul privind neclasarea sau nedeclasarea pot fi contestate de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul Culturii în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare.
În continuare, contestația este transmisă Comisiei prin grija secretarului, în vederea analizării în plenul acesteia, cu respectarea termenului prevăzut mai sus.
În cazul în care, prin votul a două treimi din numărul membrilor, Comisia susține hotărârea inițială de clasare/ declasare sau de neclasare/ nedeclasare, ministrul Culturii este îndreptățit să respingă contestația, iar în cazul în care contestatarul nu este mulțumit de răspunsul primit, acesta se poate adresa instanței de contencios administrativ, potrivit legii.
Noul Regulament de organizare și funcționare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice va intra în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial.
