Ministerul Agriculturii a modificat bunele practici agricole și de mediu impuse fermierilor care solicită plăți directe pe suprafață din fonduri UE, la cererea Comisiei Europene, noile reguli fiind aplicate din 2008.
Bunele Condiții Agricole și de Mediu (Good Agricultural and Environment Conditions – GAEC) reprezintă un set de 11 reguli de minimă întreținere a terenurilor pe care agricultorii trebuie să le respecte pentru a primi plățile directe pe suprafață din fonduri UE și de la bugetul de stat. Acestea au fost adoptate de la finele lui 2006 și aplicate pentru agricultorii care au cerut plăți anul trecut.
Comisia Europeană a analizat GAEC-urile din România, în cadrul negocierilor pentru aprobarea Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), și a cerut unele modificări. Acestea se referă în principal la lărgirea sferei de aplicare a unora dintre norme, de la terenurile arabile la cele agricole, inclusiv pajiști și pășuni.
„Modificările GAEC cerute de către Comisia Europeană se referă la încărcătura minimă de animale pe unitatea de suprafață sau/și regimuri corespunzatoare de exploatare a pășunilor (în legislația românească este menționat numai suprapășunatul, deși standardul din regulamentul european vizează evitarea abandonării pajiștilor); păstrarea elementelor de peisaj de pe terenurile agricole (conform legislației românești, aceste elemente trebuie păstrate numai pe terenul arabil); evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole (de asemenea, pășunile nu sunt incluse în prevederile legiislației românești)”, arată reprezentanții Ministerului Agriculturii.
Noile norme, modificate conform cerințelor Comisiei, au fost aprobate printr-un ordin al ministrului Agriculturii și al ministrului Mediului, și vor fi aplicate pentru agricultorii care cer subvenții începând cu data 1 ianuarie 2008.
Aceste GAEC-uri cuprind cinci standarde și 11 reguli.
Primul standard se referă la evitarea eroziunii solului și impune trei norme: pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafață; lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prășitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel; terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007 trebuie menținute.
Pentru păstrarea unui conținut optim de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare (standardul al doilea), sunt impuse două reguli, respectiv floarea-soarelui nu trebuie cultivată pe aceeași parcelă mai mult de doi ani consecutivi, iar arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul autorității competente pentru protecția mediului.
Al treilea standard vizează menținerea structurii solului și impune ca lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% cultivat cu plante prășitoare să se facă de-a lungul curbelor de nivel.
Pentru o întreținere minimă a terenurilor agricole, al patrulea standard cuprinde patru norme. Printre acestea, menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau prin cosirea cel puțin o dată pe an și arderea pajiștilor permanente numai cu acordul autorității din domeniul protecției mediului.
Totodată, nu este permisă tăierea arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenul agricol, iar instalarea vegetației nedorite pe terenurile agricole, în special pe cele care nu mai sunt exploatate pentru producție, trebuie evitată. Anterior, aceste prevederi se refereau numai la terenurile arabile.
Ultimul standard prevede menținerea suprafeței de pajiști permanente la nivel național, existente la data de 1 ianuarie 2007.
GAEC-urile sunt obligatorii pentru toți agricultorii care cer plăți directe pe suprafață din fonduri UE sau de la bugetul național, precum și alte tipuri de sprijin (de exemplu plățile pentru agricultorii din zona montană sau cele de agromediu, finanțate prin programul de dezvoltare rurală), se arată în ordinul ministrului Agriculturii.
Regulile trebuie respectate pe toate parcelele lucrate ale fermei, chiar dacă agricultorul a cerut subvenții doar pentru o parte dintre ele.
Sancțiunile pentru nerespectarea cerințelor GAEC constau în reducerea sprijinului financiar solicitat, proporțional cu gravitatea încălcării, până la respingerea solicitării de sprijin.
Fermierii care au cerut anul trecut plata directă din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar, nu au primit deocamdată subvențiile, acestea urmând să fie distribuite începând cu luna februarie-martie, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii.
Instituția a fost nevoită să modifice GAEC-urile în 2008, pentru că, în caz contrar, programul de dezvoltare rurală risca să nu fie aprobat.
„Respectarea cerințelor GAEC constituie o condiție de eligibilitate în vederea obținerii sprijinului oferit prin măsura de agromediu din cadrul PNDR, această măsură urmând a fi implementată în România din 2008. Comisia Europeană a analizat ordinul privind GAEC-urile din România, în contextul relevanței acestuia față de PNDR, constatând că acest ordin nu acoperă toate standardele prevăzute în regulamentul european. Acest fapt ar conduce la neacceptarea măsurii de agromediu, deoarece criteriile de eligibilitate nu sunt conforme cu legislația comunitară, iar aprobarea PNDR depinde de această măsură întrucât aceasta este singura obligatorie din PNDR”, se arată în referatul de aprobare al ordinului care conține noile GAEC-uri.
De asemenea, Comisia Europeană a atras atenția că neconformitatea definirii GAEC la nivel național este o problemă a tuturor tipurilor de plăți pe suprafață.
