La Galeria „Bucovina”, din incinta Palatului Administrativ Suceava, s-a deschis ieri expoziția documentară cu genericul „Miniaturi bucovinene – Cămașa de sărbătoare”, semnată de artistul fotograf Victor T. Rusu.
Semnele de „sfințenie și memorie prin care timpul poate fi biruit”
Expoziția, prezentată sub înaltul patronaj al Asociației Artiștilor Fotografi din România (AAFR), care etalează 120 de imagini cu motive tradiționale de pe cămașa de sărbătoare bucovineană, se circumscrie seriei „Miniaturi bucovinene”, care a debutat cu un an în urmă prin prezentarea expoziției de fotografie cu ouă încondeiate cu motive tradiționale din spațiul bucovinean.
Continuând colaborarea cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului și cu Muzeul Oului din Vama, care conține și colecția de cusături a surorilor Letiția și Cătălina Orșivschi, Victor T. Rusu tezaurizează, așa cum a spus la vernisaj scriitorul Ion Drăgușanul, semnele de „sfințenie și memorie prin care timpul poate fi biruit”.
„Ornamente care se regăsesc în forme diferite pe tot ceea ce înseamnă creație populară”
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, i-a mulțumit autorului expoziției pentru această inițiativă care se înscrie în calendarul acțiunilor organizate în cadrul proiectului „Paștele în Bucovina”, accentuând faptul că prezentarea motivelor tradiționale poate continua, întrucât ele se regăsesc și „pe cojoace, pe curele sau pe casele de lemn din Bucovina”.
Spunând că „tradiționalul atrage”, președintele Gheorghe Flutur a accentuat faptul că „există câteva vetre care trebuie valorificate”.
Directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, Elvira Romaniuc, a spus la rândul său că persistența acestor miniaturi bucovinene nu se limitează doar la cămașa de sărbătoare, ci se extinde și la celelalte piese de port popular (brâiele, spre exemplu, care sunt „adevărate bijuterii”), „ornamente care se regăsesc în forme diferite pe tot ceea ce înseamnă creație populară”.
„Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”
Cămașa de sărbătoare, a spus Elvira Romaniuc, este purtată, cu precădere, în comunitățile tradiționale, în duminica pascală, când oamenii se îmbracă frumos și merg la biserică, existând și o vorbă veche în acest sens potrivit căreia „Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”.
Cătălina Orșivschi, „păstrătoarea comorilor de la Vama”, cum a numit-o Elvira Romaniuc, a vorbit și ea despre aceste „crâmpeie de frumusețe”, care sunt „păstrate cu sfințenie”, cusături realizate pe țesături de bumbac, in sau mătase.
„Simbolistica aceasta nu ne aparține numai nouă, românilor”
Scriitorul Ion Drăgușanul a precizat că această expoziție „prezintă Bucovina și nu Moldova lui Ștefan cel Mare”, întrucât vizează un spațiu multietnic și multicultural. Cromatica românească tradițională, care cuprinde culorile alb, roșu și negru, este îmbogățită de etniile conlocuitoare, iar simbolistica valahă „păstrată prin meșteșug” interferează cu cea slavă (modelele ucrainene) și cu influențele germane.
„Ar trebui să facem un program european – a spus Ion Drăgușanul – pentru că simbolistica aceasta nu ne aparține numai nouă, românilor, și să realizăm o carte în mai multe limbi europene”.
