Aperitivul finalei de cupă autohtonă a fost filmul acela cu Marcel Iureș impecabil pe post de manager la Newcastle și un pumn de vedete în rol de „himself”. Apoi, ca ingredient deconspirator pentru preferințele mele în finala cu pricina, am ales un vin argentinian (cumpărat de la o librărie care se respectă, cu cramă!). Dar asta nu m-a împiedicat să trec repede dincolo, în tabăra timișorenilor… Care au pierdut și din cauza lui Balaj, dar în primul rând din cauza faptului că nu au portar! După ce că este un deșirat, Pantilimon a fost și este supradimensionat cu îngăduință. La primul gol și-a arătat, iarăși, limita motricității, destul de frecvent întâlnită la persoanele cu înălțimea sa.
Apoi a venit penalty-ul… Balaj a încălcat flagrant regula de aur a arbitrajului: dacă nu ești sigur, nu dai! Comentatorii, ca mai mereu, pafariști. Tony a fost cel care și-a strecurat brațul pe sub cel al fundașului, nu invers! Trucuri prea subtile pentru oameni care învață fotbalul din poze, nu din iarbă (chiar așa, pe unde o mai fi Aurică Țicleanu?!). Grădinescu a găsit de cuviință să dedice un articol laudativ celor din televiziunea proprie fără să sufle un cuvințel despre faptul că la Urziceni s-a pierdut golul Stelei pentru că… le pasă de reclame, poate prea mult! Iar reporterul Săbău cică are cele mai influente relații printre oamenii de fotbal, dar am văzut și de ce: i-a pus niște întrebări ca niște mingi la fileu lui Nașu Sandu. Ceva mai incisivă a fost Anda Banu, care e bună dar nu o vede nimeni, vorba fostului ei ibovnic Robert Niță. Apropo de Sandu, escamotarea adevărului, din deslușit interes, frizează nesimțirea. Dacă Timișoara nu mai merită să participe la Cupă, atunci oare FRF, după câte i-a făcut, mai merită să ființeze?
Certamente, ultrașii violeți și-au dat în petec, pe fondul unei lipse de reacție inițială a jandarmilor, foarte probabil deliberată. Când însă au înaintat în peluză, i-au prins pe suporteri între gard și bastoane, care au prins să se ridice și să se prăvălească de-a valma peste capete și spinări. Ei bine, sunt convins că majoritatea celor care au încasat-o acolo erau NEVINOVAȚI! N-au sărit gardul fie fiindcă nu aveau capacitatea fizică de a face asta, afectați de gazele lacrimogene, fie dintr-un soi de naivitate, considerând că dacă n-au făcut nimic n-au de ce să fugă! Ca o coincidență, s-a întâmplat chiar pe 13 iunie, zi în care, cu aproape 20 de ani în urmă, asistam pe Academiei la pretextul violențelor de stradă, necesar intervenței ulterioare a minerilor, via Iliescu. O mână de provocatori, dezaprobați de masa mare a manifestanților, aruncau cu bucăți din caldarâm înspre forțele de ordine, care mimau neputința. Ulterior, mulți dintre cei pentru care „fără violență” chiar asta însemna, au fost schilodiți sau chiar uciși la mineriadă…
După decernarea Cupei și boicotul timișorenilor, Mircea Lucescu a pus degetul pe rană, spunând că un rol important în escaladarea violențelor îl are televiziunea, care „provoacă și amplifică” declarațiile belicoase ale conducătorilor. Ce altă dovadă mai clară al influenței negative din partea presei, decât declarația sa preluată imediat trunchiat și tendențios pe site-ul gesepist?!
