Mine/tine/bine

Adevărata campanie „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” s-a soldat cu cel puțin un câștig cert: au fost resuscitate cântece care nu meritau uitarea și s-a vădit reala tendință involutivă în materie de muzică ușoară românească. Probabil că-i un semn de bătrânețe să spui că „ehei, pe vremea mea…” altul era impactul muzicii „lejere” și, oricum, se sprijinea pe alte criterii. Ceea ce s-a păstrat intact în acești 80 de ani a fost… puținătatea artistică a textelor, la fel de pricăjite și în 1920, și în 2008. Și atunci, și acum, circula ideea că „nu contează versurile, dacă melodia sună bine”; o veți găsi din belșug postată și pe blogurile fanilor de azi, care, pe de altă parte, sar vânjoși în apărarea textelor (de ce, dacă tot nu contează?) când e să acuze „atacurile la libertatea artistului” specializat în prestații porno de ultimă speță. Nu frecventez concertele formațiilor la modă, dar încerc să fiu la curent cu „mersul muzicii românești” ascultându-le albumele. Adeseori, pur și simplu cu groază! Am devenit mai conciliant: nu mă mai scandalizează omniprezența rimelor de grădiniță (mare/soare, iubesc/doresc, mine/tine/bine, dansez/visez, așteptat/plecat, noapte/șoapte, flori/mii de culori etc.), nici că am numărat aceleași 86 de cuvinte în 43 de texte și nici jenanta monotonie a temelor (iubire/despărțire/revenire/evadare); Domnul cu mila! Ăsta e nivelul, mai mult nu se poate!
De altfel, nici prin alte părți situația nu-i mai brează. Iată un text cântat cu sârg și sentiment la noi sub firma Inna-Hot și tradus, desigur, din engleză: „Tu îmi aparții mie / Eu îți aparțin ție (adânc, n.n.) / Foc din inima mea / Arzând doar pentru tine (unde-i predicatul?) / Când ești departe / Sunt îndrăgostită de tine (dar când e aproape?) / O simt așa de sus / Ce pot să fac? (Oare ce-o fi simțind fătuca „atât de sus”?) / zboară cum o faci / Ca și cum ești sus / Ca și cum zbori / Ca și cum o faci / Ca o femeie.” Ce mai încolo, încoace, gagici zburătoare! Incalificabilă această sinistră înșiruire de tâmpenii, dar, vorba blogiștilor, dacă melodia sună bine… Toate le-aș trece cu vederea, fiindcă dacă nu-ți faci iluzii, n-ai deziluzii, iar în ceea ce privește textele, n-ai ce să aștepți: de unde nu-i cultură și har, ce să iasă?
Chestiuni cu adevărat șocante, oribile și degradante se petrec în bolgia pornografiei, unde se bate zi de zi record după record. Piesa hip-hop ”Față-n față”, a formației BIG Mafia, începe abrupt: „Îmi pag p… în gura ta!” Aceeași formație, în suava creație intitulată „Limbaj de cartier”: „Mai dă-te-n p… mea!” Nu mai citez – și așa datorez scuze cititorilor.
La Festivalul Berii de la Arad, concertul BUG Mafia a fost întrerupt și trupa scoasă de pe scenă din pricina scârboșeniei textelor. La Turnu Severin, au fost duși în arestul Poliției, pentru încălcarea art. 231 C.P. Ei, și? Băieții (și fetele!) de la BUG Mafia debitează cu entuziasm aceleași obscenități imunde, Tatulici îi invită la emisiunea „Audiența națională”, albumul „Din cartier” s-a vândut în 150.000 de exemplare, iar la premiile MTV din 2004, trupa a obținut 5 nominalizări și 2 distincții! Rămâne de văzut ce va fi luna viitoare, când este anunțată (13 februarie) cea de a IV-a ediție a Festivalului Punk Rock, ce-și propune, între altele, „promovarea subculturii”. Nu va fi prea greu! BUG Mafia a cântat la Penitenciarul Rahova. Foarte bine, loc și public potrivit. Dar cum ei înșiși se laudă, adeseori sunt invitați să concerteze la baluri ale bobocilor. Curat murdar! Interesant și, totodată, alarmant, este valul de susținere și simpatie pus în evidență de bloguri. Fraze câșe, doldora de greșeli gramaticale și suficiență agresivă, aduc adevărate ode insanităților debitate de BUG Mafia. Citez la întâmplare, păstrând intactă ortografia: „Băgați fraților filme porno k sunt mișto au fetele și băieți cesă învețe ținețivă tot așa bravo bravisimo!”
Probabil că-i prea târziu să se mai dreagă ceva. Pietroiul a luat-o vijelios la vale, iar deștepții, mai degrabă se feresc.