După cum este tradiția, mii de suceveni s-au adunat, la -10 grade Celsius, în centrul municipiului, pentru a fi părtași la Festivalul Tradițional al Obiceiurilor Populare (ale sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului Nou), manifestare culturală care a cuprins parada portului popular și alaiul măștilor.
Deși evenimentul a fost anunțat pentru ora 9:30, doar trei formații de mascați și formații instrumentale erau prezente în fața Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera la acea oră: grupurile din Siret, Vadu Moldovei și Bosanci. Aceștia au fost primii mascați care au jucat și „s-au dat în spectacol” circa jumătate de oră până ce, încetul cu încetul, li s-au alăturat și alte grupuri de mascați și colindători din tot județul.
Muzică, dans, măști
„Mascații”, așa după cum le spune toată lumea, organizați în diferite grupuri, s-au adunat pe străzile Sucevei aducând cu ei urături, jocul caprei, cerbului, ursului, dracilor, țiganilor, jocul căiuților, în funcție de zona de unde proveneau.
Costumele, dansurile, colindele, strigăturile, măștile au fost diferite de la o zonă folclorică la alta. Recuzita grupurilor de colindători, mai ales măștile, care vorbesc cel mai mult despre imaginația și umorul săteanului român, au fost confecționate cu mult timp înainte de alaiul mascaților.
Unii meșteri s-au specializat în confecționarea costumelor, acestea devenind cu timpul adevărate podoabe de artă populară.
Ceremonialul măștilor a cuprins muzică și dans, măștile pline de expresivitate alcătuind un spectacol unic care a fost savurat din plin de suceveni.
Jocul căiuților
La Zamostea, ca și la Zvoriștea sau la Vîrful Cîmpului, jocul căiuților reprezintă cel mai îndrăgit dans din alaiul tradițional. Jocul este condus de către un dresor numit comis, care dirijează dansul prin pocnituri de bici. Strigăturile și fondul muzical, alămurile și bătăile de tobe completează frumusețea spectacolului. Vorbe frumoase, de prosperitate și belșug au rostit cetele din Șcheia, Bosanci, Mihoveni, Moara.
Urătorii, îmbrăcați în străvechi costume populare, păstrate cu sfințenie în lăzile de zestre ale gospodinelor, și colindele vechi i-au impresionat pe trecătorii înfrigurați, care, în ciuda gerului, tot s-au oprit pentru a admira explozia de culoare și muzică din centrul Sucevei.
Recuzita mascaților
Fiecare mascat a folosit pentru confecționarea personajului pe care a vrut să-l prezinte în alai piele de oaie, boabe de fasole, cânepă, cârpe, pălării, lemn. După ce a ales o bucată de blană de oaie, i-a tăiat ochii, a decupat loc pentru nas, care la rândul lui este făcut din cârpe și învelit într-un material, de obicei roșu, „că de atâta ger nasul s-a înroșit”, a tăiat și semnul pentru gură. De obicei, ca masca să fie mai haioasă, gura se lasă „căscată”, printre „buze” zărindu-se doi, trei dinți din fasole. Limba, depinde de ce vrea personajul să arate, poate să fie lungă, tot roșie, făcută din cârpe și apoi aplicată pe blană, atârnând, sau poate să fie abia vizibilă.
„Capra” se face dintr-o bucată de lemn cioplit, cu maxilarul inferior mobil, pentru a „clămpăni”, acoperită cu blană (de ied sau iepure), iar coarnele ce îl împodobesc pot fi ale unui animal adevărat (capră, cerb) sau din lemn. Între coarne se pun mărgelele și basmale, panglici și ciucuri colorați, oglinzi, beteală, flori artificiale și naturale.
Colaci de la oficialități
Alaiul de mascați s-a oprit, în acest an, în fața Muzeul de Științele Naturii, unde a fost întâmpinat de primarul Sucevei, Ion Lungu, care a oferit, fiecărui lider al grupului de colindători și urători, câte un colac împletit și un calendar.
Alături de primarul Sucevei, în întâmpinarea alaiului de colindători și mascați, s-au aflat președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava Stela Acatrinei, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava Eugen Uricec, subprefectul Sucevei Dumitru Pașniciuc, și alte oficialități județene.
În acest an, prin fața oficialilor suceveni, dar și prin ochiul critic al suceveanului de rând, au trecut formații din Șcheia, Mihoveni, Hânțești, Stroiești, Clubul Copiilor Siret, Râșca, Zvoriștea, Moara, Bosanci, Boroaia, Vadu Moldovei, Stroiești, Rădăuți, Ilișești, Iaslovăț, Botoșani, Todirești, Solca, Berchișești, Bilca, Calafindești, Poiana Stampei.
Cai cu zurgălăi și canafi roșii
O formație care a încântat sutele de suceveni adunați în centrul municipiului, oameni care au înfruntat frigul pătrunzător și au venit, cu mic cu mare, să participe la acest obicei străbun, a fost „malanca” din Șcheia și Mihoveni.
Însoțiți și de „partii”, grup de 8 -10 colindători format doar din bărbați, îmbrăcați în mantale, căciuli de miel, cămăși cusute cu pui negri, bârnețe și cizme de piele, malăncile și-au prezentat jocul urșilor condus de țigan, dar însoțit de moșneag și babă. Urșii purtau blăni de oaie albă, cu tălăngi din metal, zurgălăi, pentru a face cât mai multă zarvă în timpul jocului, și pentru a atrage atenția. De blana de oaie erau prinși canafii roșii, iar capul era chiar de urs adevărat.
Formația din Calafindeși a prezentat dansul căiuților, colinde, și a fost acompaniată de fanfara din comună. Bunghierii din Bosanci, la fel ca în fiecare an, au purtat costume foarte colorate și săbii, pe care le-au folosit în „dansul săbiilor”.
Fără călăreți și Ștefan cel Mare
Dacă în ceilalți ani era impresionant momentul în care apăreau în fruntea alaiului de măști călăreți îmbrăcați în vechile costume populare (în unii ani chiar și Ștefan cel Mare, venit de la Vicov) în acest an, în locul călăreților au fost aduse căruțe împodobite cu covoare colorate, țesute în casă, trase de cai falnici din Șcheia, care au atras atenția publicului. Greu de strunit, caii erau și ei împodobiți cu zurgălăi și canafi roșii.
Grupurile de mascați, colindători și urători au dat, fiecare, câte un recital în fața Casei de Cultură, până spre seară, în aplauzele sucevenilor care au făcut față gerului.
Organizatorii acestui festival sunt Consiliul Județean Suceava și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
